0.04

De 10 ani suntem mai saraci fara Grigore Vieru, dar opera lui ne imbogateste in continuare. Poetul a fost comemorat la cimitirul central de catre familie, prieteni si colegi de breasla - VIDEO

poezii.online De 10 ani suntem mai saraci fara Grigore Vieru, dar opera lui ne imbogateste in continuare. Poetul a fost comemorat la cimitirul central de catre familie, prieteni si colegi de breasla - VIDEO


Familia, prietenii, colegii de breasla, dar si  oameni care au crescut cu poezii precum “Trei culori”, “Tu iarba tot ai mama?” sau “Multumim pentru pace” au venit la mormantul poetului. 

 

”Ne-a intors la sacru, la cele sfinte. Grigore Vieru ne-a intors la cititor.” 

 

”Grigore Vieru continua si dupa moarte sa infulienteze starea de spirit a societatii noastre. A trai si dupa moarte ca poet, inseamna a te clasiciza.  Poaezia lue era un strigat, o ruga pentru valorile neamului.” 

 

Sotia poetului, Larisa Vieru, spune ca acesta ii sopteste si acum sfaturi sau versuri pe care mai apoi se grabeste sa le astearna pe foaie.

 

Larisa VIERU, SOTIA POETULUI: “E dureros, dar il simtit tot fimpul viu. La cimitir sau acasa. De multe ori cand nu stiu cum sa fac, peste cateva zile imi vine ideea, si zic asta e Grigore, el mi-a spus.” 

 

Si politicienii s-au perindat astazi pe la cimitirul central. Membrii PL si cei de la ODIP, au venit in acest an impreuna la locul de veci al lui Grigore Vieru. Cu drapele in maini, acestia au depus flori la mormantului poetului.

 

Vlad BILETCHI, LIDERUL ODIP:”Cred ca Grigore Vieru s-ar bucura sa ne vada impreuna. 01:00 A fost un poet fara echivoc a facut parte din acea liga a intelectualitatii basarabene.” 

 

Si daca acum trei zile, de ziua lui Mihai Eminsecu, Igor Dodon recita din Glossa, ca o creatie reprezentativa timpurilor actuale, azi Chirtoaca a recitat din “Legamant”.

 

Dorin CHIRTOACA, PRESEDINTELE PARTIDULUI LIBERAL:-”Glosa este valabil pentru el anume. Vremea trece, vremea vine..exact cum o sa treaca si vremea lui. De la Vieru ….”

 

In capitala, un bulevard din sectorul centru poarta numele regretatului poet.

 

"Cine a fost Grigore Vieru? Un om de cultura care cred ca in suta asta a fost, dar in urmatoarea doar de s-ar naste.” 

 

Versurile lui Grigore Vieru s-au transformat in cantece. Multe dintre ele, interpretate de Doina si Ion Aldea-Teodorovici, fredonate si astazi.

 

Grigore Vieru s-a stins pe 18 ianuarie 2009, in sectia de reanimare a Spitalului de Urgenta din Chisinau, in urma unui accident rutierin care fusese implicat cu doua zile inainte.

 

Poetul a fost decorat post-mortem de presedintele Romaniei, Traian Basescu, cu Ordinul National – Steaua Romaniei. Vieru este detinator al diplomei de onoare Andersen, cel mai prestigios premiu din lume in domeniul literaturii pentru copii. 



Preluat de la: ProTv
Postat 18 ianuarie 2019

Creaţii aleatorii :)

As fi dorit

Te vad acum, parca-i venit de sus

Si vreau sa fii tu azi,dar si pe veci,

O urma a ramas de la acel apus

Ce-ar fi si miine , te-oi intilni aici?

 

A lumii umbra am lasat departe

Si singur, rar pasesc catre apus

As fi dorit ca anii si nici moartea

As fi dorit dar soarele-i doar sus.

 

O, tu, copila-mi esti atit de draga

Rasari ca soarele de dupa nori

Cu tine e lumina , tu esti raza,

Atit de draga, ca mii de flori.

 

In vis apari ,te stingi usor,

O, draga mea,cit as dori,

Privesc cu ochii plini de dor,

Sa fii alaturi zi  de zi.

Mai mult...

As vrea

Cit de mult as vrea si poate,

voi cersi nereusind

sa strabat si zi si noapte

daca si ar fi fiind.

 

O privire printre pagini

un cuvint inflaminzit

stiu ca este prea departe,

totusi eu am reusit.

Mai mult...

Dureri de cap

Bătălii în cap se dau, toate cu săbii de foc

Între bine și-ntre rău, parcă seamănă a joc

Ce-ați făcut din capul meu? Teren de război cumva?

Sau vreți să mă țineți treaz ca-n sevrajul pe dava?

 

Nimeni nu te mai aude, nimeni nu te mai susține

Stând în pat, singur, pe beznă, cu migrene și suspine

Devii rudă cu durerea, parcă ai fi masochist

Si-ai vrea să arunci cerneală cu precizie de artist

 

Pas, pastile, pas la apă, asta nu-mi rezolvă mie

Durerea lăuntrică zguduind din temelie

Demoni ce lansează gloanțe, parcă sunt cranii de foc

Îngeri ce lansează valsuri dintr-o harpă din talcioc

 

Fac efort și mă ridic, bag o boabă la vrăjeală

Aspirină pentru babe, și mă culc cu tot cu boală

Hai că s-a mai liniștit, m-am crezut un încrezut

C-o să stau să sufăr crunt, cu tot iadul ăsta atât de mult

 

Mai mult...

În închisoarea timpului.

Caliatis,

Îţi aduci aminte

De marea albastră?...

Gulere albe

Îi erau valurile

Şi cerul oglindă...

Acum noi,

În închisoare,

Doar ochi cu gratii avem,

Şi dorinţe: guri lacome,

Ce muşcă din vânt...

Caliatis,

Îţi aduci aminte

De nisipul acela fin?...

Te priveam zâmbind,

Şi,din palma deschisă,

În briză îl lăsam să cadă...

Caliatis,

Îţi mai aduci aminte

De Centaurul acela sălbatic,

Ce cânta din fagot?...

În cerc îi dansau zânele tinereţii,

Şi-n jur înflorea fericirea...

Caliatis,

Vom mai retrăi vreodată

Visul scoicilor??...

Mai mult...

„Amarnic Ghilgameş mi-l plânse pe Enkidu” .

"Muri-voi oare şi eu? Oare nu mă aşteaptă

aceeaşi soartă ca şi pe Enkidu?

Spaima mi s-a cuibărit în inimă:

înspăimântat de moarte, rătăcesc prin pustiu.

Pentru a mă întâlni cu Uta-napiştim, fiul lui Ubar-Tutu,

am pornit la drum şi merg cu toată graba.

 Iată că s-a lăsat noaptea,

şi am ajuns la cheile munţilor; am văzut lei,

şi eu,Ghilgameş, m-am temut;

am ridicat capul; mă rog fierbinte zeului Sin'.

Către Iştar, cea slăvită, se înalţă rugile mele smerite.

O, zei ai nopţii, ţineţi-mă teafăr!"

.

e greu să-ți imaginezi Universul acesta în lacrimi

în unele locuri verbul a simți nu se conjugă cu  auxiliarele

a avea sau  a fi

ochii nu au conexiuni la inima și nu există nicio punte Eistein-Rosen

spre Câmpul Akashic din creier (o Norvegie fascinantă a fiordurilor!)

sintagma „viață” nu apare în Marele Dicționar Intergalactic

găsim, în schimb, definit instinctul primar,

acel impuls necontrolat al antimateriei,

Big Bang-ul,

imboldul imanent al mașinii de a distruge fără mustrare de cuget,

în Cosmos regretul este ceva fără o explicație științifică,

un eufemism,

lacrima o stare de agregare a  materiei,

dragostea atracția dintre doi poli  ai conștiinței

de tip opus

prin contopirea acestora

zadarnic cutreierase Enkidu tot Universul

învinsese monstru Humbaba și Taurul Ceresc

Iștar, stăpână peste Sagittarius și peste alte trei milioane de găuri negre

din Calea Lacteii

aliniase de jur împrejuru-i toate stele arzătoare

absorbind înăuntru-i quasarii rătăcitori

praful stelar

supernovele bătrâne, în colaps,

lumina...

Mai mult...

Delimitări

am uitat să mă mai uit în ochii oamenilor

 

ca altădată

 

le privesc doar picioarele vorbitoare

de la geam

tălpile

în dialog cu pietrele

cu asfaltul țâfnos

cu dalele

n-ai crede cât de multe poate spune

o tibie

de care atârnă un colier

de aur

sub formă de șarpe

un genunchi rotund

ca un măr golden auriu

o linie grațioasă a coapsei

pe care ar fi invidiat- o și Pygmalion

pecetea ascunsă a osului sacru

descrisă amănunţit în Upanişade

doar să le întrebi pe înțelesul lor

într-o limbă suficient de simplă

precum „El Silbo gomero”

vorbită-n Canare

fluierând ca o pasăre….

Mai mult...