Stelele
Stelele licărind pe cer,
Parcă văzut-am tot ieri.
Luminează cu-n aprins,
Pe cerul ce s-a stins.
Stelele sunt universul cel viu,
Acolo unde fără ele e un întuneric,e pustiu,
Ca valurile monotone cad ele,
Cele licăritoare stele.
Iar o mie de ochi clipitori noaptea,
Doresc să vă privească foarte,foarte.
Stelele ce ardeți,cădeți din univers
Cu un domol mers.
"Stele sunt cele pe care le-au privit de-a lungul istoriei noastre pe planeta Pământ.("Zamurca Alina)
Autor 🖤 Zamurca Alina🖤🖤
Categoria: Poezii despre natura
Toate poeziile autorului: Alina Zamurca
Data postării: 26 aprilie
Vizualizări: 47
Poezii din aceiaşi categorie
Luna iarăși veghează
Luna iarăși veghează,
Marea micilor nebuni
Ce se-ntind în munți și văi
Cu a lor creastă albă
Ce se lasă luați apă
Apa neputinței lor.
Luna iarăși veghează,
Neputință exploatată
De o ființă deghizată
În metale și unelte
Toate bine aranjate
Arme albe adevărate.
Luna iarăși veghează,
Marea micilor nebuni
Luați pe sus și aruncați
Doborâți și îmbarcați
De o ființă deghizată
Dați pe pămând de Tată.
Iarna de Stela Enache în olandeză
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Winter
--- 1 ---
Vanuit de lucht zift de verschrikkelijke winter de sneeuwwolken,
Lang reizende Trojanen verzamelden zich op een hoop in de lucht;
Vlokken vliegen, zweven in de lucht als een zwerm witte vlinders,
Het verspreiden van koude rillingen over de bleke schouders van het land.
Het sneeuwt overdag, het sneeuwt 's nachts en het sneeuwt weer in de ochtend!
Met een zilveren ketting de trotse plattelandsjurken;
De ronde, bleke zon wordt tussen de wolken voorspeld
Als een jeugddroom tussen de voorbijgaande jaren.
--- R ---
Het is helemaal wit in de velden, op de heuvels, rondom, in de verte,
Als witte geesten gaan de geregen populieren verloren in de boter,
En op het verlaten stuk, zonder sporen, zonder weg,
Onder de witte rookwolken zie je de verloren dorpen.
--- 2 ---
Maar de sneeuw houdt op, de wolken vluchten, de gewenste zon
Het glanst en verdrijft de oceaan van sneeuw.
Hier is een lichte slee die over de valleien gaat…
Het gerinkel van rammelaars klonk in de vrolijke lucht.
--- R ---
Het is helemaal wit in de velden, op de heuvels, rondom, in de verte,
Als witte geesten gaan de geregen populieren verloren in de boter,
En op het verlaten stuk, zonder sporen, zonder weg,
Onder de witte rookwolken zie je de verloren dorpen.
Iarna de Stela Enache în daneză
Iarna
--- 1 ---
Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi.
Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară!
Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Soarele rotund și palid se prevede printre nori
Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
--- 2 ---
Dar ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare
Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare.
Iată-o sanie ușoară care trece peste văi…
În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi.
--- R ---
Tot e alb pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare,
Ca fantasme albe plopii înșirați se perd în zare,
Și pe-ntinderea pustie, fără urme, fără drum,
Se văd satele perdute sub clăbucii albi de fum.
Vinter
--- 1 ---
Fra luften sigter den frygtelige vinter skyerne af sne,
Lange omrejsende trojanske heste samlet i en bunke på himlen;
Flager flyver, svæver i luften som en sværm af hvide sommerfugle,
Spreder kuldegysninger på landets blege skuldre.
Det sner om dagen, det sner om natten, det sner igen om morgenen!
Med en sølvkæde klæder det stolte land sig;
Den runde, blege sol er varslet blandt skyerne
Som en drøm om ungdom blandt årene, der gik.
--- R ---
Det er helt hvidt på markerne, på bakkerne, rundt omkring, i det fjerne,
Som hvide spøgelser forsvinder de spændte popper i smørret,
Og på den øde strækning, uden spor, uden vej,
Du kan se de tabte landsbyer under de hvide røgskyer.
--- 2 ---
Men sneen stopper, skyerne flygter, den ønskede sol
Det skinner og fjerner havet af sne.
Her er en let slæde, der går over dalene...
Ranglen lød i den muntre luft.
--- R ---
Det er helt hvidt på markerne, på bakkerne, rundt omkring, i det fjerne,
Som hvide spøgelser forsvinder de spændte popper i smørret,
Og på den øde strækning, uden spor, uden vej,
Du kan se de tabte landsbyer under de hvide røgskyer.
Dansul fulgilor de nea
Într-o iarnă-albă, dansul lor se ivește,
Fulgii de nea în aer parcă se leagănă.
Cu gingășie și grație, pe pământ coboară,
O simfonie magică, ce ochii ne încântă.
Pe crengi și acoperișuri, ei se așează ușor,
Un tablou fermecător, ce vestește iarna.
Îmbracă lumea-n alb, un decor adormit,
Dansând pe notele dulci ale naturii eterna armonie.
Copiii în grădină prind un fulg cu dorințe,
Rotunjimile delicate le zâmbesc printre paienjeni.
Ating bucuria în palme pentru o clipită fugace,
Un moment magic ce strânge povestea în crenelurile lor.
Dansul fulgilor e ca o horă a visurilor împlinite,
Clasați pe ritm în valuri albe și efemere.
În lumina zorilor întregul univers dansează,
O mireasmă a miracolului făr' de sfârșit.
Fulgii cad mereu peste orașul dezvelit,
Luminând nopțile reci cu sclipiri luminoase.
Rugăm sărbatoarea tainicelor clipe-i să le pice noroc
Și cerem timpului să oftăm, ca să le primenească-ncă o poezie frumoasă.
Nervi de toamnă de George Bacovia în franceză
E toamnă, e foşnet, e somn...
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol...
Şi-i frig, şi burează.
Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,
Pe drumuri fac gesturi ciudate -
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate.
Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Şi-amanţii profund mă-ntristează -
Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează.
Nerfs d'automne
C'est l'automne, ça bruisse, c'est le sommeil...
Les arbres, dans la rue, soupirent ;
Il tousse, il pleure, il est vide...
Et il fait froid et il y a du brouillard.
Les amants, plus malades, plus tristes,
Sur les routes, ils font des gestes étranges -
Et s'en va, du sommeil éternel,
Ils tombent lourds, mouillés.
Je reste, et je pars, et je reviens,
Et les amants m'attristent profondément -
J'ai envie de rire inutilement
Et il fait froid et il y a du brouillard.
Iubesc ploaia de Nichita Stănescu în engleză
Iubesc ploaia nebună ce vrea
Să cadă, să doară, să fie doar ea
La masa aceluiași hol ruginit,
Când nimeni nu cere răspunsul primit,
S-o vreau ca să stea !
E obsesivă chemarea ce-mparte nevoi
Deasupra la toate să ploaie pe noi,
Când stropii cei grei se dau rătăcind
De-a valma în cer și cad împietrind
Bezmetici și goi !
E ploaia pe geamuri ce cade strident,
Stau singur la geam și totuși absent
Când nimeni nu cere privirii reper,
Nu zic la nimeni, nici mie, că sper
Un soare prezent !
Mari picuri de nuntă stropesc apăsat
Cămașa de mire, Pământu-mpărat
Stă singur la masă, nuntași-s plecați,
Tomnatici și grei, de vânturi luați,
Săruturi răzbat !
De-i ploaie aceia, ce-alunecă fin
Cu picurii reci mă cheamă să vin,
Trecând peste toate, să-mi spună ce vrea,
Iubesc ploaia nebună așa cum e ea,
De crede-n destin !
I love rain
I love the crazy rain it wants
To fall, to hurt, to be only her
At the table of the same rusty hall,
When no one asks for the answer received,
I want her to stay!
It's an obsessive call to share needs
Above all let it rain on us,
When the heavy sprinkles go astray
They soar in the sky and fall stiff
Crazy and naked!
It's the rain on the windows that falls shrill,
I sit alone at the window and yet absent
When no one asks the gaze for a reference,
I don't tell anyone, not even myself, that I hope
A present sun!
Big wedding drops sprinkle hard
Groom's shirt, Earth-king
Sit alone at the table, get married and leave,
Tomnatic and heavy, taken by winds,
Kisses forge!
Even if it's raining, it's smooth
With the cold drops it calls me to come,
Above all, to tell me what he wants,
I love the crazy rain just the way it is
To believe in destiny!
Alte poezii ale autorului
Красное вино
Когда тебе будет грустно, не грусти.
Выпей вино и забудь обо всём,
Забудь о завтрашнем дне.
Представь что его не будет,
Выпей, красное вино,
Налитое в бокал.
До последней капли.
Выпей горькое.
Красное,сладкое вино.
И просто забудь о ней
Как о страшном сне.
Стих про не забытую любовь.
De ce nu-mi dai ?
Dumnezeu.O, domnule.
Ești doar unul și veșnic,
Și unicul pe Pământ.
De ce nu-mi dai încă?
o șansă pentru a mai trăi?
Să-mi văd părinții,
Să-mi sărut copii?
Soarele să-l îmbrățișez.
În lumina lunii să mă ivesc din nou,
Și poate incă odată,
Să mai iubesc.
Autor 🖤 Zamurca Alina🖤🖤
In this world
I'm alone in this world.
I don't need anybody,
I'm walking around the world,
on my own.
I'm not afraid of anything,
Anymore.
I'm not afraid of my shadow,
Because I am reflected in her.
She's my friend,now.
I'm not afraid of tomorrow.
Because it won't came
I'm alone.
And sometimes, I'm happy and not.
Because I'm alone in this world.
And nobody knows about it!
Author 🖤 Zamurca Alina🖤🖤
Vesel
Fii tu vesel,
Nu fi trist.
Bucură-te că trăiești,
Bucură-te că în satul natal locuiești.
Tristețea într-o parte,
Veselia e prezentă.
Când e totul bine,
Și totul se primește.
O noutate bună te înveselește,
În ochi lumina-ți strălucește.
Vesel dacă tu ești,
Cu mult mai bine trăiești.
Când ești vesel tu,
Nu vezi nicio problemă.
Din orice problemă grea găsești ieșire,
Când ești vesel cântecul îți cântă.
Și nimic rău nu mai contează,
Când ești vesel ajungi de la pământ la cer.
Ești vesel până la a șaptea cer de bucurie,
Că ai totul și ești vesel.
Și ești mulțumit lui Dumnezeu.
Că existi pe acest pământ.
Ești mulțumit de casă,
De pâinea ce o ai pe masă.
Ești fericit și vesel,
Ca nimeni nu poți fi.
Pentru că ești vesel
Și tristețea nimeni nu-ți va o dori,
Că ești vesel și nu-ți contează:
Ce oră e acum,
Unde tu te afli,
Și unde te vei afla,
Acolo unde cântă muzică.
Unde pasărea măiastră,
Îți cântă sub o streașină.
Cine este trist și supărat,
Numai nu tu,
Unde soarele-ți zâmbește,
Și unde norii nu-ți plâng.
Și doar ți-e important,
Cu cine ești cine e alături,
de tine.
Ce mândrești că ești vesel ci nu trist.
Că viața-i una și trebuie,
să o prețuiești.
În viață totul o să reușești,
Vei fi vesel la infinit.
În trecut, la prezent și în viitor.
Că totul este înainte,
Nu uita să ții minte, ale mele cuvinte.
Autor 🖤 Zamurca Alina🖤🖤
"Fii tu vesel nu fii trist."
Mi-ai dat aripi ca să pot zbura
Mi-ai dat aripi ca să pot zbura,
Mi-ai dat șansa să te iubesc.
Mereu,mă văd în ochii tăi,
Un îngeraș un firav trandafir.
Aripioare mă fac să zbor
Foarte departe,
cât mi se spoate.
Oare mai există minuni pe lume?
Decât să aud al tău nume.
Cu tine timpul trece ,
Că printr-o poveste.
Minunată fără sfârșit.
Veșnica mea fericire e doar cu tine,
Aripioare mele zboră datorită ție..
Autor Zamurca Alina clasa 9 Instituția Publică Liceul Teoretic Varnița
Arma în jos!
Arma în jos..
Nu-ţi sunt duşman!
Arma o vei ridica,
Când ţi-oi fi duşman.
Iar acum tu taci şi ascultă!
Fără vorbă multă.
Mi-ai fost un bun amice,
Iar acum îmi eşti duşman.
Timp nu mult a trecut,
Şi răutatea ţi-a crescut.
Arma în sus ai ridicat,
Şi erai neînfricat.
În ochii tăi nici nu vedeai,
Cât de mult greşeai.
Nici frică nu-ți era,arma s-o ridici,
De atunci tu-mi ești dușman.
Să te bată Dumnezeu.
Să te vadă Dumnezeu.
Ce greșeală ai făcut,
Ridicând arma-n sus la mine.
Poezie dedicată dușmanului.
Autor 🖤 Zamurca Alina🖤🖤