„Străjerul”
Atâtea posturi sunt vacante,
Și-atâtea slujbe-s de făcut,
Mai grele nu-mi vine a crede,
Dar mai usoare sigur sunt!
De ce străjer,de ce mereu eu să veghez?
O,pumn de lut,
De ce-mi ceri socoteală?
Când destinația ta a fost sortită,
Încă din plămădeală!
A patra strajă încă nu a trecut,
Dar cu mine de mână,
Nu vei mai fi doar lut!
Nu dispera,mai fă un pas
Chiar dacă-i șovăielnic,
Dă drumul lacrimei să curgă,
Căci ea te face mai puternic,
Privirea ațintește-o sus ,
Privește dincolo de zare
Chiar dacă-i intuneric mare,
Isus e dincolo de zare!
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Amurgul duhurilor pierdute in etern
Poem: Iubesc ploaia de Nichita Stănescu în portugheză
Dragostea de neam, de istorie si poezie ii va duce intr-o calatorie... la Paris
Poem: Din orizontul pierdut
Poem: femei
Misterele morţii celor mai mari zece scriitori români: ce i-a adus, de fapt, sfârşitul lui Eminescu. Sadoveanu, asasinat de un mason?
Poem: Insula 2
Poem: Off,tăticul meu drag...
O tanara poeta si-a lansat cartea si s-a ales cu un inel de logodna