Punctul infinit
In Universul imens,doar un punct
Ce-ascunde în el un suflet mai maret decat Cosmosul.
Acesta e omul,mărunt,
Dar spiritul lui uriaș,adânc,
Arată că oamenii sunt,
De fapt,constelații de trăiri,
Si-atunci când se frang,
Se pierd sentimente,iubiri,
Ce cuprind în ele infinitul.
In Universul imens,doar un punct,
Dar lacrima lui calda înduioșează zenitul,
Iar bătăile inimii lui închid în ele eternitatea.
Atât de neînsemnat,și totuși,
El lupta cu moartea,visează,și speră,
Pe frunte primește divinul sărut,
El,neînsemnatul,minusculul punct...
Category: Thoughts
All author's poems: Monica BP
Date of posting: 27 мая 2023
Added in favorites: 1
Comments: 1
Views: 531
Comments
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Te rog cu mine stai!
Poem: Foamea
A absolvit Facultatea de Inginerie, după care a decis să scrie versuri. Măriuca Chira, tânăra poetă ce se joacă cu imaginația și dorințele
Poem: Asemeni bradului în zile de An Nou
Poem: Amintiri
Judith Kerr, autoarea seriei de cărţi pentru copii dedicate pisicii Mog, A MURIT
Poem: Adevăratul tată
Poem: Propriul ucigaș
Concurs cu genericul: Casa parinteasca
Albui Andreea