Punctul infinit
In Universul imens,doar un punct
Ce-ascunde în el un suflet mai maret decat Cosmosul.
Acesta e omul,mărunt,
Dar spiritul lui uriaș,adânc,
Arată că oamenii sunt,
De fapt,constelații de trăiri,
Si-atunci când se frang,
Se pierd sentimente,iubiri,
Ce cuprind în ele infinitul.
In Universul imens,doar un punct,
Dar lacrima lui calda înduioșează zenitul,
Iar bătăile inimii lui închid în ele eternitatea.
Atât de neînsemnat,și totuși,
El lupta cu moartea,visează,și speră,
Pe frunte primește divinul sărut,
El,neînsemnatul,minusculul punct...
Category: Thoughts
All author's poems: Monica BP
Date of posting: 27 мая 2023
Added in favorites: 1
Comments: 1
Views: 548
Comments
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Terapie
Poem: Mă uit la cer!
Din ce trăiesc scriitorii
Poem: Lumina
Poem: Povești de iarnă
Compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici ar fi împlinit astăzi 65 de ani
Poem: Retrăire
Poem: Remuşcări din diasporă
Spectacol de muzică și poezie ”Eminescu , În mine bate inima lumii”- Omagiu Poetului Național la 130 de ani de la trecerea în eternitate
Albui Andreea