Eu, mie
Soarele încet se lasă
Și lumina iar dispare.
Nici măcar acum nu-ți pasă
De a mea mută strigare,
Ce oprește ceasu-n loc.
Valurile-nvolburate
Al tinereții foc
Si toate clipele furate.
Stop.
Se uită acum la asfințit,
La firava continuare,
La codrul incărunțit,
La culoarea ce dispare.
Apa ce curgea odinioară,
Vântul ce frunzele-mi mișca,
Cerul ce se-nseninară,
Vor mai reveni cândva?
De ce le lași să plece?
Să mă scufund în al meu adanc ocean
Umbrele sa mă înece
Să mă zbat aici în van...
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Fata din tren
Poem: Cupidon
Ziua în care se publica una dintre cele mai celebre cărţi din istorie
Poem: Corabie în turcă
Poem: Lecția despre cub de Nichita Stănescu în engleză
Librăria Bestseller anunță lichidări de stoc pentru vacanța de vară cu reduceri de 70% la peste 1000 de titluri de carte
Poem: Dulce amar
Poem: Sfântă
(doc) Povestea planetei Pământ pe timp de noapte. NASA a lansat o carte electronică cu imagini spectaculoase