Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară

poezii.online Top 5 cărţi mystery&thriller. Recomandări de lectură în această vară
Nu sunt neapărat cele mai noi cărţi, dar sunt cărţi captivante care nu vă vor lăsa să vă duceţi la plajă sau la club. Din nefericire vă vor chinui un pic mintea şi vă vor pune la încercare atenţia. Urmăriți mai jos o listă cu 5 recomandări de cărți românești și 5 semnate de autori străni care vă vor face zilele de vară fascinante.

Autori români:

# Efectul Mandela, Petru Berteanu, Tritonic

Petru Berteanu a debutat anul trecut cu romanul Cumsecade, laureat anul acesta la Festival de premier roman din Chambery, Franţa. Efectul Mandela, primul volum al seriei Biblioteca de pe scări, este un mozaic alcătuit din trei povestiri poliţiste cu şi despre Bucureşti. Anchetatori doi tipi absolut normali şi ciudaţi în acelaşi timp – un profesor de liceu şi un cercetător în lingvistică.

# Cartea oglinzilor, Eugen Ovidiu Chirovici, Rao

Primul volum al unui autor român, tradus din engleză. Un thriller care pare clasic şi totuşi nu e.

# Însoţitorul lui Iisus, George Arion, Crime Scene Press

Un George Arion de  zile mari. Un roman cu multe chei, pentru cine are minte şi timp să citească adânc.

# În mintea comisarului, Teodora Matei, Tritonic

Povestiri poliţiste ale autoarei ploieştene Teodora Matei, un autor deja de succes. Comisarul ei e un personaj complicat, cât despre mintea lui…

# Moarte în ţinutul secuilor, Caius Dobrescu, Crime Scene Press

Caius Dobrescu un distins profesor de la Litere care scrie romane poliţiste,  un crime aristocratic.

Autori străini:

# Analfabeta care ştia să citească, Jonas Jonasson, Trei

 Un roman de-a râsu’-plânsu’ pentru cei care iubesc conspiraţiile mondiale, umorul negru şi literatura nordică, mai ales cea suedeză. Un Nordic Noir altfel!

# Fulger albastru, Ann Cleeves, Crime Scene Press

O poveste din îndepărtatele insule Shetland, în nordul Marii Britanii, o serie care păstrând stilul pur britanic se apropie de modelul scandinav.

# Nisipuri mişcătoare, Malin Persson Giolito, Trei

Maya este judecată pentru crimă. Şi ea nu ştie de ce a ucis! Povestea se dezvăluie la persoana întâi în timpul procesului. O perspectivă inedită,  un roman al unui autor de profesie avocat şi, mai ales – vezi nepotismele – fiica unui monstru sacru, Leif G. W, Persson.

# De-a v-aţi ascunselea, Ian Rankin, Paladin

Inspectorul Rebus este meloman şi cam nefericit. Edinbourgh este un oraş periculos. Misterele se dezvăluie treptat şi noroaiele din subteranele oraşului ies la suprafaţă.

# Neliniştea verii, Quentin Bates, Tritonic

Un mister islandez cu un tâmplar care se găseşte la locul nepotrivit şi în momentul nepotrivit. Dar o găşcă de polonezi îl ajută. Veţi citi cum!

Această listă a fost realizată de bloggerul român Bogdan Hrib. Dacă aveți și alte cărți din seria mystery&thriller care v-au plăcut, scrieți-ne denumirea lor în comentarii.


Posted 15 июля 2017

Random creations :)

Stare de fapt

 

Dacă sunt oameni fericiţi, de ce nu urlă?

De ce nu apar în stradă cu ţipete neîncetate?

Să-şi risipe trăirea cu bucium şi surlă,

Să ştie că-i bucuros până şi ultima vietate.

 

Mi-aş consuma toată energia pe care o deţin,

Să fac comunicabilă starea mea de fericire,

Şi n-aş regreta dacă apoi pe picioare nu mă mai ţin,

Ori dacă mi-ar pieri vocea sau să cad în orbire.

 

Beat de eternitate şi atras de infinit,

Mă prăvălesc prin spaţii ca o figură solară,

Uşor ca o iluzie ori ca un zâmbet chinuit,

Mă risipesc într-un nimic, pe care-l simt o povară.

 

Cui să mă închin prin aceste deşerturi?

Cui să întind mâna prin aceste singurătăţi?

La cine să mă opresc să mă bată prin certuri,

Şi să primesc mângâieri lipsite de prejudecăţi?

 

Când mă gândesc la mine, îmi vine să plâng …

Urăsc totul într-un sentiment de responsabilitate,

Învăluiri melancolice ca într-un cleşte mă strâng,

Mă salvez din tristeţe, cărând suferinţă în spate.

 

More ...

Săruta-mă şi întoarcemă

Striga-ma sa te auda sufletul.
Sa se intoarca gindul ratacit
Striga-ma sa-mi trezesti inima moarta 
Chiama-ma din morti sa ma ridic


Saruta-ma iar ca la urma
Din nou sa ma ridici din morti
Saruta-mi ochii adormiti sub plioape
Trezeste-ma din vise sa ma scoti


Atinge-ma si lasa-ma sa mor
Trimite ingerii si adama-napoi
Atinge-ma si coasami aripile rupte
Sa fim in zbor, din nou, doar noi


Iubeste-ma acum cind sunt
Si poate, mereu am sa mai fiu
Iubeste-ma acum si-intodeauna
Iubestema acum cit mai sunt viu


Alunga-ma si chiama-ma
Atinge-ma si scapa-ma
Saruta-ma si striga-ma
Iubeste-ma si-ntoarce-ma

More ...

"I love Paris" în maghiară

Every time I look down

on this timeless town

Whether blue or gray be her skies

Whether loud be her cheers

or whether soft be her tears

More and more do I realize that

 

I love Paris in the spring time

I love Paris in the fall

I love Paris in the winter when it drizzles

I love Paris in the summer when it sizzles

I love Paris every moment

Every moment of the year

I love Paris, why oh, why do I love Paris?

Because my love is near

 

I love Paris in the spring time

I love Paris in the fall

I love Paris in the winter when it drizzles

I love Paris in the summer when it sizzles

I love Paris every moment

Every moment of the year

I love Paris, why oh, why do I love Paris?

Because my love is near.

 

Szeretem Párizst

 

Valahányszor lenézek

ezen az időtlen városon

Akár kék, akár szürke legyen az ege

Akár hangos legyen az ujjongása

vagy lágyak legyenek-e a könnyei

Egyre többször veszem észre

 

Imádom Párizst a tavaszi időben

Szeretem az őszi Párizst

Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás

Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg

Minden pillanatát szeretem Párizsban

Az év minden pillanatában

Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?

Mert a szerelmem közel van

 

Imádom Párizst a tavaszi időben

Szeretem az őszi Párizst

Szeretem Párizst télen, amikor esik a szitálás

Szeretem Párizst nyáron, amikor zizeg

Minden pillanatát szeretem Párizsban

Az év minden pillanatában

Szeretem Párizst, miért ó, miért szeretem Párizst?

Mert a szerelmem közel van.

More ...

Două prăjiturele

Să ştii, noi doi iubito

Suntem frânturi de cer,

Date prin ciocolată

Şi lutul efemer.

 

Suntem făcute-n casă

De către aceeaşi mână,

Pudrate cu mult zahăr

Şi prafuri de ţărână.

 

Două prăjiturele

Cu aromă de pământ,

Ce vor sfârşi în gura

Aceluiaşi mormânt.

 

Dar făr' a lor dulceaţă

Ce va urca la cer,

Să fie judecată

De Dreptul Patiser. 

More ...

Dor de flacără

Lumânarea neatinsă stă pitită, 

Neobișnuit de liniștită. 

Așteaptă să fie văzută, 

Neobservată, ea se preface tăcută.

 

Neavând chibrite sau brichetă, 

Mă apropiu de ea foarte discretă. 

Întunericul pătrunde subtil în odaie, 

Încet-încet aud stropii vestind o ploaie. 

 

Lumânarea așteptând nerăbdătoare, 

Să aibă un folos în lumea asta oare? 

O privesc fără interes, 

Situația dintre noi nefăcând un progres. 

 

Iubirea mea arzătoare, 

O ajută să se aprindă cu o anumită răcoare.

Timide ne apropiem una de alta,

Descoperind ce ascunde fapta.

 

Dragostea oarbă m-a făcut. 

Flacăra încălzindu-mă m-am prefăcut 

Într-o lacrimă de ceara, 

O vai, iubire amară.

 

Ce s-a întâmplat cu noi? 

Flacăra se stinge, nu mai putem da înapoi.

Te-am iubit cu adevărat, 

Mă doare că încă o fac.

 

Chiar dacă ai rămas cu nimic, 

Alături de tine rămân ca un alcoolic. 

Mi-ai arătat ce înseamnă iubirea,

Acum vei vedea cum se simte nemurirea.

More ...

Vigilența

Madame Chibritescu, o doamnă în toată puterea cuvântului , poftise în dimineața accea, la micul dejun, care era același de ani de zile, și o porție de mure. Băiatul de casă, Ion Alui Suveică, cam încet la minte, rămase cu gura căscată.

- Numai dacă urc în pădure, tanti Adela!

- Nu mă interesează unde te urci, vreau mure și gata!

- Atunci mă duc, bodogăni Suveică resemnat, dar nu mă așteptați mai devreme de amiază!

- Si eu ce mănânc la micul dejun? se impacientă doamna Chibritescu. Mai bine merg cu tine!

Suveică ridică din umeri indiferent.

- Faceți cum vreți, că nu vă duc în spate!

Pădurea era la o zvârlitură de băț, murele însă erau ceva mai sus, pe niște râpe destul de prăpăstioase.

- Ești sigur, Ioane? îl tot întreba ea nerăbdătoare. Sper că n-ai încurcat potecile?

- Stați liniștită, tanti Adela, am fost de o mie de ori aici!

Nu mult după aceea, văzură tufele de zmeură și mure.

- E cam greu de ajuns acolo! aprecie doamna Chibritescu, al cărui elan matinal scăzuse văzând cu ochii..

- Vi se pare! o contrazise Suveică râzând. Dacă urcă ditamai moș Martin, de ce n-am urca și noi?

- Mă rog, ia-o tu înainte!

Cu chiu cu vai ajunseră la locul cu pricina, unde Suveică se trântise la pământ, epuizat, iar doamna Chibritescu dispăruse printre tufișiri. La un moment dat o auzi țipând, de parcă ar fi mușcat-o un șarpe, apoi o văzu prăvălindu-se la vale. Crezuse că va muri, dar își făcuse iluzii degeaba. Simandicoasa doamnă se oprise după câteva tumbe caraghioase în tulpina unui brad cu hainele vraiște. Abia atunci observase că nu purta nimic pe dedesupt.

- Ce te uiți ca prostu`! il beșteli ea, aranjându-și cu pedanterie fusta motolită. Ajută-mă să mă ridic și hai acasă! Mi-a trecut pofta de mure!

Făcură drumul înapoi în tăcere. Aproape de locuința mătușii sale, aflată chiar lângă stradă, Suveică se angajase în traversare fără să se asigure și puțin lipsise să nu fie luat pe capota unei mașini.

- Doamne, Ioane!? îl dojeni doamna Chibritescu necruțătoare. Nu ești deloc vigilent!

Reproșul mătușii îl enervă la culme.

- Recunosc că sunt cam neatent, tanti Adela, răspunse el aproape spășit, dar cine era mai înainte cu „vigilența” în sus?

More ...