The poet Ion Vatamanu was commemorated 80 years after his birth

Uniunea Scriitorilor din Moldova şi Muzeul Naţional al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu” a organizat ieri, 28 aprilie, la Chişinău simpozionul „Secunde cu munți" – Ion Vatamanu, 80 de ani de la naștere".

În cadrul evenimentului a avut loc inaugurarea expoziției de carte și imagini „Ion Vatamanu – Nimic nu-i zero”, vizionarea filmului „Anotimpurile mamei Mărioara”, realizat de fiica regretatului poet, Leontina Vatamanu, precum o sesiune de comunicări prezentate de Ion Ciocanu, Vitalie Răileanu, Lucia Ţurcanu şi alţi scriitori.

Tot aici au fost lansate cărţile „Contur de meditație”, „Umbre”, „Poetul și imperiul” și „Ion Vatamanu - un scriitor al existenței”, iar actorul Nicolae Jelescu a susţinut un recital de versuri ale regretatului scriitor.

 
 

 

În alocuţiunea sa, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a menţionat că Ion Vatamanu a fost un participant activ la mişcarea de eliberare şi renaştere naţională, iar în calitate de deputat în primul Parlament a condus Comisia pentru cultură şi culte.

„Ion Vatamanu era un om de dialog. Căuta aventuri. Căuta să transforme lucrurile în poezie şi publicistică. Odată, a deschis gura şi a lăsat să-i intre nişte albine în gură; fără ca acestea să-i facă ceva. Aşa a apărut poezia „Cu gura aurită de albine”. Câtă viaţă – atâta literatură, cîtă literatură - atâta viaţă era la el”, a precizat Arcadie Suceveanu.

La rândul său, scriitorul Vladimir Beşleagă a subliniat că Ion Vatamanu era poet în viaţă şi în creaţie. „Ion Vatamanu a avut trei vocaţii – cea de poet, de om politic şi de savant chimist. În calitate de chimist a fost preocupat de un domeniu specific şi foarte important – cel al micromoleculelor”, a remarcat Vladimir Beşleagă.

Prezentă la eveniment, ministrul Culturii, Monica Babuc, a afirmat că Ion Vatamanu a fost un scriitor de mare talent şi a avut întotdeauna vocaţia prieteniei, care i-a marcat pe mulţi oameni.

Ion Vatamanu s-a născut la 1 mai 1937 în satul Costiceni, judeţul Hotin (astăzi – raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, Ucraina). În 1960 a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie, iar în 1971, la Lvov, Ucraina, a susţinut teza de doctor în chimie. Din 1973 şi pînă la sfârșitul vieţii, a deţinut funcţia de şef de laborator al Institutului de Chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Este autor a peste 150 de lucrări ştiinţifice în domeniul chimiei analitice.

În 1990, Ion Vatamanu a fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova şi a condus Comisia pentru Cultură şi Culte. În 1987-1991 a participat activ la procesul de renaştere naţională. Împreună cu poeta Leonida Lari, fondează în martie 1989 revista „Glasul” (mai târziu - „Glasul Naţiunii”), prima publicaţie în grafie latină din R. Moldova după 1944. A fost redactor-şef al revistei „Columna”.

Primele versuri le publică în anii studenţiei, propunând cititorului „un alt fel de poezie” – meditativă, pătrunsă de gând şi atitudine. Debutează cu placheta de versuri „Primii fulgi”, urmată de culegerile: „Monologuri”, „Liniştea cuvintelor”, „Ora păsării”, „De ziua frunzei”, „Iubire de tine”, „Dimineaţa mărului”, „Nimic nu-i zero” ş.a. Ion Vatamanu este cunoscut şi ca autor de poeme de proporţii: „Portretul păsării”, „Privighetoarea cîntă plumb” şi "Basmaua". A editat cărţile pentru copii „Aventurile lui Atomică”, „Teiul”, „Izvorul cu ochii verzi”, precum şi volumele de publicistică şi eseistică „Viaţa cuvîntului” şi „A vedea cu inima”. De asemenea, Ion Vatamanu a tradus din Puşkin, Rainis, Ziedonis, Draci şi din mai mulţi poeţi americani, editînd culegerea „Poezia americană”.

Ion Vatamanu s-a stins din viaţă la 9 august 1993. A fost decorat (postmortem) cu medalia „Mihai Eminescu” şi cu "Ordinul Republicii". 

Moldpres

Preluat de la: Timpul.md

Random creations :)

trăiri

râd
suspin
aleg neinspirat
plâng
plâng mult
seara, sunt un om trist
dar a doua zi, râd iar
râd
şi
râd
râd isteric
îmi place să râd
îmi plac oamenii care mă fac să râd
filosofez, petrec şi iubesc
îngân şi bombăn
povestesc, copilăresc, mă (şi te) suspectez
zbor în vise,
cad în realități paralele
mă emoționez, mă crizez, mă reflectez

doamne...
ce bine e să fii om
şi ce bine e să râzi

doamne...
ce bine e să fii femeie

More ...

Eu te iert...și tu mă iartă

O să mă prefac că nu -mi pasă,

Că viața merge înainte 

Fără tine într-o zi ploioasă,

Pierdută -n golul din cuvinte.

 

Te voi lăsa undeva pe drum,

Ce duce spre nicăieri.

Voi trece prin foc și prin scrum 

Până rămân fără puteri.

 

Mă voi agăța de mâine,

Ce-a fost ieri, voi șterge;

Vom deveni două străine,

Chiar dacă sufletul plânge...

 

Ți -am indeplinit dorința;

Nu mai avem nimic în comun.

Îmi aștept tăcut sentința 

Și -mi caut locul în surghiun.

 

Dă -mi răgaz, mă voi obișnui 

Cu tăcerile apăsătoare.

În mine mă voi ghemui 

Până va zâmbi un soare...

 

Ceea ce era trist odinioară,

Va fi doar o rană moartă,

Ce nu poate să mai doară;

Eu te iert... și tu mă iartă...

 

More ...

O noapte cu tine

O noapte cu tine

E mai senina ca cerul de vara

Mai parfumata ca trandafirii

Dar ce folos, caci ai plecat

 

Pasarile gem sub cerul plumburiu

Noiembrie e mai trist ca niciodata

Mi-e dor...

Dar cantecele acopera tacerea

Pe care ai lasat-o în urmă

Când ai plecat

 

Fiecare noapte a fost un pas

Mai aproape de eternitate

Dar tu m-ai învățat să merg

Sprijinit de inima ta

 

Cand tu nu mai esti

Am uitat sirul pasilor

Si sufletul cade rostogolindu-se pe trepte

De ce simt ca e ultima noapte

Ca azi ai venit pentru ultima oara

Stiu că te voi pierde în curând 

Noaptea nu mai e la fel fără tine

More ...

Sweet confession

I pity myself for the pain I bear,

I ask when I’ll drop this armor I wear.

When will I feel safe, alive?

Maybe one day… if I fucking survive

 

I’m not sure I’ve ever been glad,

I only pretended, lied to the sad

I feel alone in a crowded place,

I fall asleep to noise’s embrace…

 

I cannot rest in silent air,

It feels like no one’s ever there

I choke on truths I cannot show,

Afraid of letting someone know…

 

It’s so fucking hard to speak of what I hide,

I fear my weakness deep inside

I wipe my tears with my own hand,

I fake a smile I’ve learned to stand.

 

I fucking want to scream how much I break,

Yet guilt consumes each breath I take

I want to scream how deep it cuts,

But guilt keeps sealing my stupid mouth shut

 

I wear my fucking stupid mask,

To feel alive it’s just an endless task…

Selfish, I think, to want my own way,

I never knew what could make me stay.

More ...

Drepturile tuturor Creștinilor (526)

 Articolul 526 — Adevărul ca principiu

(1) Creștinul este chemat să spună adevărul și să evite minciuna.

(2) Adevărul trebuie mărturisit cu responsabilitate și iubire.

(3) Nimeni nu trebuie să folosească adevărul ca pretext pentru umilirea aproapelui.

Articolul 527 — Interzicerea înșelăciunii

(1) Înșelăciunea este incompatibilă cu cinstea creștină.

(2) Nimeni nu trebuie să obțină bani, bunuri sau avantaje prin minciună.

(3) Frauda și falsificarea documentelor sunt condamnate.

Articolul 528 — Mărturia mincinoasă

(1) Nimeni nu trebuie să depună mărturie mincinoasă împotriva unei persoane.

(2) Acuzațiile trebuie să se bazeze pe adevăr și dovezi.

(3) Minciuna care poate distruge viața unui om este o faptă gravă.

Articolul 529 — Calomnia

(1) Reputația unei persoane trebuie respectată.

(2) Răspândirea cu bună știință a unor informații false despre o persoană este condamnată.

(3) Creștinul este chemat să evite bârfa și defăimarea.

Articolul 530 — Respectarea promisiunilor

(1) Promisiunile trebuie făcute cu responsabilitate.

(2) Persoana trebuie să urmărească îndeplinirea promisiunilor sale.

(3) Promisiunea nu trebuie folosită pentru a înșela.

Articolul 531 — Furtul

(1) Bunurile altuia trebuie respectate.

(2) Furtul este incompatibil cu porunca de a nu fura.

(3) Bunurile furate trebuie, pe cât posibil și potrivit legii, restituite.

Articolul 532 — Tâlhăria

(1) Luarea bunurilor altuia prin violență sau amenințare este condamnată.

(2) Violența nu poate fi justificată de dorința de îmbogățire.

Articolul 533 — Distrugerea bunurilor

(1) Nimeni nu trebuie să distrugă intenționat bunurile altuia.

(2) Răzbunarea prin distrugerea proprietății este condamnată.

Articolul 534 — Proprietatea

(1) Proprietatea legal dobândită trebuie respectată.

(2) Creștinul este chemat să nu râvnească bunurile aproapelui.

(3) Litigiile privind proprietatea trebuie soluționate prin mijloace legale.

Articolul 535 — Bunurile comunității

(1) Bunurile unei comunități religioase trebuie administrate responsabil.

(2) Nimeni nu trebuie să le folosească fraudulos în interes personal.

(3) Administrarea trebuie să urmărească binele comunității.

Articolul 536 — Corupția

(1) Corupția este condamnată.

(2) Nimeni nu trebuie să ofere sau să primească avantaje nelegale pentru obținerea unui favor.

(3) Creștinul este chemat să fie cinstit în relația cu autoritățile și societatea.

Articolul 537 — Mita

(1) Mita nu trebuie oferită sau primită în scopul obținerii unui avantaj ilegal.

(2) Puterea și funcția nu trebuie transformate în instrumente de îmbogățire personală.

Articolul 538 — Lăcomia

(1) Lăcomia trebuie combătută.

(2) Bunurile materiale nu trebuie să devină centrul vieții omului.

(3) Creștinul este chemat la cumpătare și responsabilitate.

Articolul 539 — Invidia

(1) Invidia față de bunurile sau succesul aproapelui trebuie combătută.

(2) Creștinul este chemat să se bucure de binele altora.

(3) Invidia nu trebuie transformată în ură sau sabotaj.

Articolul 540 — Munca

(1) Munca cinstită trebuie respectată.

(2) Omul trebuie să își îndeplinească responsabilitățile profesionale cu seriozitate.

(3) Munca nu trebuie folosită pentru exploatarea persoanei.

Articolul 541 — Respectarea lucrătorului

(1) Persoana care muncește trebuie tratată cu demnitate.

(2) Exploatarea, umilirea și amenințarea lucrătorului sunt condamnate.

(3) Drepturile lucrătorilor trebuie respectate potrivit legii.

Articolul 542 — Plata muncii

(1) Munca trebuie remunerată potrivit înțelegerii și legii.

(2) Înșelarea lucrătorului cu privire la plata sa este condamnată.

(3) Angajatorul trebuie să respecte obligațiile legale.

Articolul 543 — Munca voluntară

(1) Activitatea voluntară trebuie să fie realizată liber.

(2) Voluntariatul nu trebuie folosit pentru exploatarea persoanelor vulnerabile.

(3) Nimeni nu trebuie constrâns să muncească sub amenințare.

Articolul 544 — Responsabilitatea angajatorului

(1) Angajatorul trebuie să asigure un mediu de muncă sigur, potrivit legii.

(2) Discriminarea și hărțuirea trebuie combătute.

(3) Angajatul trebuie tratat cu respect.

Articolul 545 — Responsabilitatea angajatului

(1) Angajatul trebuie să își îndeplinească atribuțiile cu seriozitate.

(2) Furtul și frauda la locul de muncă sunt condamnate.

(3) Bunurile angajatorului trebuie respectate.

Articolul 546 — Datoriile

(1) Datoriile trebuie tratate cu responsabilitate.

(2) Creștinul este chemat să își respecte obligațiile financiare.

(3) Problemele financiare nu trebuie rezolvate prin fraudă sau violență.

Articolul 547 — Ajutorarea celui sărac

(1) Comunitățile creștine sunt chemate să îi sprijine pe cei aflați în nevoie.

(2) Ajutorul trebuie oferit cu discreție și respect.

(3) Sărăcia nu diminuează demnitatea omului.

Articolul 548 — Generozitatea

(1) Generozitatea este încurajată.

(2) Bunurile pot fi folosite pentru ajutorarea aproapelui.

(3) Generozitatea nu trebuie impusă prin manipulare sau amenințare.

Articolul 549 — Responsabilitatea financiară

(1) Creștinul este chemat să își administreze responsabil veniturile și bunurile.

(2) Datoriile, cheltuielile și donațiile trebuie gestionate cu discernământ.

(3) Averea nu trebuie folosită pentru a domina sau exploata alte persoane.

Articolul 550 — Principiul cinstei

(1) Creștinul trebuie să fie cinstit în vorbă, muncă, familie și administrarea bunurilor.

(2) Furtul, frauda, corupția, mita, înșelăciunea și exploatarea sunt incompatibile cu principiile acestei Constituții.

(3) Adevărul, munca cinstită, generozitatea și respectarea aproapelui trebuie promovate în întreaga comunitate creștină.

More ...

,,Ne cunoaștem din vedere" în norvegiană

Ne cunoaştem din vedere

câte clipe efemere

niciodată-n drumul lor

nu şi-au oprit

mersul sigur şi grăbit

 

Ne cunoaştem din vedere

numai ochii în tăcere

au rostit de-atâtea ori

tot ce doreau

când lumina şi-o întâlneau...

 

Nici măcar din întâmplare

vreun cuvânt nu am rostit

În atâtea întâlniri,

jocul ăsta de priviri

pe-amândoi ne-a amuzat.

 

Ne cunoaştem din vedere

dar oricând e o plăcere

amintirea s-o păstrezi

şi să revezi

ochii ce îi ştii de-o viaţă

întâlniţi de dimineaţă

şi când ninge, şi când plouă

în maşina 179.

Ne cunoaştem din vedere...

Şi-atât!

 

Ne cunoaştem din vedere

câte clipe efemere

niciodată-n drumul lor nu ne-am oprit

mersul sigur şi grăbit

 

Ne cunoaştem din vedere

numai ochii în tăcere

au rostit de-atâtea ori

tot ce doreau

când lumina şi-o întâlneau...

 

Nici măcar din întâmplare

vreun cuvânt nu am rostit

În atâtea întâlniri,

jocul ăsta de priviri

pe-amândoi ne-a amuzat.

 

Ne cunoaştem din vedere

dar oricând e o plăcere

amintirea s-o păstrezi

şi să revezi

ochii ce îi ştii de-o viaţă

întâlniţi de dimineaţă

şi când ninge, şi când plouă

în maşina 179.

Ne cunoaştem din vedere...

Şi-atât!

 

Vi kjenner hverandre av synet

hvor mange flyktige øyeblikk

aldri i veien for dem

de stoppet ikke

trygg og rask gange

 

Vi kjenner hverandre av synet

bare øynene i stillhet

sa de så mange ganger

alt de ønsket seg

da de møtte lyset sitt...

 

Ikke engang ved et uhell

Jeg sa ikke et ord

I så mange møter,

dette stirrende spillet

det underholdt oss begge.

 

Vi kjenner hverandre av synet

men det er alltid en glede

minnet å beholde

og anmeldelse

øynene du har kjent i en mannsalder

møtes om morgenen

og når det snør, og når det regner

i bil 179.

Vi kjenner hverandre av synet...

Og så!

 

Vi kjenner hverandre av synet

hvor mange flyktige øyeblikk

vi stoppet aldri på veien

trygg og rask gange

 

Vi kjenner hverandre av synet

bare øynene i stillhet

sa de så mange ganger

alt de ønsket seg

da de møtte lyset sitt...

 

Ikke engang ved et uhell

Jeg sa ikke et ord

I så mange møter,

dette stirrende spillet

det underholdt oss begge.

 

Vi kjenner hverandre av synet

men det er alltid en glede

minnet å beholde

og anmeldelse

øynene du har kjent i en mannsalder

møtes om morgenen

og når det snør, og når det regner

i bil 179.

Vi kjenner hverandre av synet...

Og så!

More ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live