SPERANȚA
Speranța , este o vorbă ce zboară,
Se înalță spre cerul senin
Speranța -i visul ce doare
Când viata-i amară,un chin.
Speranța-i iluzie dragă
În negura zilelor grele
E ramura de măslin ce aleargă
Lumea de păcate să spele.
Speranța-i fata morgană
Șireată precum o nălucă
Uitându-ți viața sărmană
Te mângăi cu singura-i clipă.
Această frumoasă cu ochii de stele
Se pierde în vânturi rebele.
Viața își pierde culoarea
Și plânge în noi disperarea.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: O poveste de Crăciun
Poem: ACEASTĂ MINUNE
Salonul Internațional de Carte pentru Copii şi Tineret şi-a deschis ușile
Poem: Sunt
Poem: Gânduri nespuse
Care sunt cele mai bune cărți scrise în Moldova în 2018, potrivit Uniunii Scriitorilor
Poem: Câine
Poem: Nuteam
Timp de patru zile, autorii mai multor romane si volume de poezii, de pe ambele maluri ale Prutului vor putea fi auziti la o librarie din capitala - VIDEO