ȘI MĂ ÎNTREB
Așa îmi vine câteodată
Să blestem și să mă înfurii
Și să întreb;
De ce Doamne omului i-ai dat
Minte și gândire să poată construi
Cetăți, palate poduri pestr ape,
Creații ce durează peste viacuri,
Dar să se bucure de ele,nu?
Ai lăsat atâta frumusețe în lume
Dar timp s-o vadă n-are
De ce oare?
Ai lăsat bătrânețea,apusul ce doare,
Cine are de ea trebuință?
De ce ai lăsat boală,durere
Ce să facă omul cu ele?
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Vin sărbătorile de iarnă
Poem: Golul din suflet
Dragi autori și cititori ai poezii.online
Poem: Epigrame VI
Poem: Ai nimănui
Cine suntem și ce limbă vorbim? (VII) Poezia „Testament” de Tudor Arghezi, recitată de Ana Sîrbu
Poem: Mamă dragă…
Poem: Ziua aceea
Test de personalitate: Alege una din cele cinci cărţi şi află-ţi destinul