respirație
Respir aerul vieți blânde
precum aburul creiat de frig
unde curg mângâieri solide
ca o speranță fără să oblig
Deschid privirea-n profunzine
cu speranță pentru-o nouă zi
când tulburele are limpezime
precum frunzișul din brazi
Caut realitatea s-o pun-n poem
ce va străluci de bine
ridicând la rangul de suprem
mângâieri cu mâini fine
Constantin STanciu
Poems in the same category
Spre ea!
Pe tine vreau să te-ntâlnesc,
Și chipul drag să ți-l ating,
Dar nu știu drumul să-l găsesc,
Și focul inimii să-l sting
Iar dacă dimineața plouă,
Aș vrea să te văd pe-nserat,
Eu zic să fie opt sau nouă,
Cănd cerul e senin și înstelat
Am un buchet strâns pentru tine,
De flori deosebite, albi trandafiri,
Care ție îți răscolesc, știu bine,
Frumoase și alese amintiri
Până să te-ntàlnesc pe tine,
Voi pune florile în apă rece,
Să fie proaspete, s-arate bine,
Nicio petală, să nu plece
Sper să rămână toate fresh,
Până pe seară când ne-ntâlnim,
Și să nu dau, vreun mare greș,
Că nu știu bine, cum se-ntrețin
În mintea mea, eu am un speach,
Cum să îți spun a mea dorință,
Și nu cumva să mă respingi,
Că asta ar cădea ca o sentință
De mult am vrut eu, tu să stii,
Cât de greu îmi este fără tine,
Și cât mi-am dorit tu să devii,
Soția mea, la anul care vine
Acum singur fiind, curaj eu am,
Dar nu pot ști cum îți voi spune,
Că ești fiinta ce mi-o doream,
Să fim noi fericiți, în astă lume
Și ziua cea mult visată, a sosit,
Și la-ntâlnire eu am plecat,
Eram un pic, cam ,,morcovit",
Că toate florile mi s-au uscat
Am mers să mă-ntâlnesc cu ea,
Fără vreo floare-n mâna mea,
Am explicat ce s-antâmplat,
Ea a zâmbit frumos și m-a iertat
Atunci am înteles eu pe deplin,
Că nu doar florile contează,
Și mai de preț, e ceea ce iubim,
Și dragostea s-o ținem trează
În jur erau copaci cu flori,
Din care am cules eu câteva,
Erau frumoase, în mii de culori,
I le-am întins, făr' a rosti ceva
Eram ferice, tare zâmbitor,
Că flori am putut oferi,
Și cred că puțin visător,
Că nimic, nu am putut rosti
Țin minte, ne-am plimbat pe-alei,
Ținându-ne noi strânși aproape,
Și-n fața noastră, erau doar tei,
Iar luna ne lumina, aleea-n noapte
Și-acum cu drag îmi amintesc,
De tot ce vouă, eu vă povestesc,
Și astăzi fericit sunt cum trăiesc,
Alături de femeia, pe care o iubesc!
Val de dor
Dorul de tine mi vine în valuri
In dimineața asta par sa ma înece
Imi beau cafeaua fierbinte fără zahăr
Afara-i soare. Dar e atât de rece!
Și-mi închid ochii-n fața lui
Și mi te văd pe tine
Si-i șoptesc ce mult mi-aş dori
Să te trezești în gând cu mine.
Să-mi dai un semn oricât de mic
Dorul de tine sa-mi aline.
Ca-I simt in mine cronic
Cum tot îți aparține.
E-o zi în care dorul ma doboară
Simt ca nu mai pot îndura absența ta
Mi-ar fi de-ajuns sắ-ti aud vocea
Să-mi alunge din ochi suferința.
Și azi trăiesc sa-mi fie dor de tine
Nu simti, nu știi, nu vezi
Cum amintirile adie-n mine
Când doar aș vrea...sa te îmbrățisez.
Iubirea pentru ingeri
Un înger sta și te privește,
Are grija de al tău
Sufletul ți l ocrotește,
Fara părere de rău.
Un înger cade-ncetisor,
Răni adânci pe umeri goi
Fără aripi, fără zbor,
Mainile i îngheață sloi
Îngeri nu se compara,
ca tot înger, înger e,
Și ei stau sus pe o scara
Și așteaptă vorba ei
A ta luna, al tău soare
Doua astre călătoare
Se reflecta pacea lor
Și se-neaca încetișor
Scopu-n viata i diferit
Sa iubești și sa muncești,
Sa trăiești la infinit
Sa-rati lumii cine ești
Un înger sta și te păzește
Un înger sta și te iubește,
Un om nu ar putea
Sa și arate dragostea
Asa cum o face ea,
Nu ar face o nimenea
Am iubit, și iar iubesc
Sa-rat lumii, sa dovedesc
Asa cum luna se reflecta,
Fata nu i indiferenta
Asa cum stelele apar
Iubirea e un simplu dar
Un dar de la Dumnezeu
Sa înveți sa fi mereu
Un iubit, sau o iubita
Pentru persoana menita
Pe-un singur sens
Spun Te Iubesc, inima grea abia de bate
A obosit, de-atâta liniște se zbate
Nu simt nici veri, nici primăveri, zile uitate
Strivit de cer sufletul strigă, foc îl arde
Spun Te Iubesc, prin uşa-nchisă nu răzbate
Chiar şi pereţii se topesc s-asculte-aproape
Acoperişul a zburat, ploaie se-abate
Trimisă-n ceruri către nori pleacă departe
Plimbaţi de dor stropii se-arată la ferestre
Pământul florilor din geam udând de sete
Când tu răsari în dimineţi privind prin gene
Dintr-e petale-un Te Iubesc va face semne
Şi Te Iubesc pe-un singur sens fără scăpare
Chiar de e-nchisă către tine orice cale
Ne-am împărţit în două lumi clădind hotare
Ce e stupid, un Te Iubesc sau pagini goale?
Spun Te Iubesc seara când somnul nu mai vine
Adorm cu greu, visul frumos iarăşi revine
Tu mă săruţi până topit dispar în tine
Cu două inimi vei trăi şi pentru mine
În ochii tăi
Îchii tăi albaștri găsesc alinare,
În părul tău, o dulce senzație.
Ești grijulie și atentă, deși nu merit,
Cu fiecare gest mă faci fericit.
Sfioasă și dulce, ești o comoară rară,
Te-am pierdut o dată, n-o voi face a doua oară.
În brațele tale mă simt mereu în siguranță,
Împreună, dragostea noastră mereu va rămâne aprinsă.
Aș vrea să-ți spun în fiecare zi cât de mult te iubesc,
Să-ți arăt că pentru mine ești tot ce contează.
Fiecare moment petrecut alături de tine e o binecuvântare,
Cu tine, dragostea mea nu cunoaște limite.
Tu mereu îmi vei aparține, iubita mea micuță,
Te ador dincolo de cuvinte și te voi iubi o veșnicie.
Să ne clădim împreună o întreagă împărăție,
Tu și cu mine, pentru totdeauna, într-o iubire nebună.
Doar pe tine
Te văd pe tine, doar pe tine te mai văd
În toate florile de câmp și la ferestre
Te iau cu mine dimineață într-un gând
Până mă-ntorc se-adună sute în buchete
Adorm cu tine, doar cu tine-n vis adorm
Atins de aripă cu înger zbor în noapte
Plutind pe buze dulce zâmbet curmă somn
Nu-i nicăieri când mă trezesc, aștept iar noapte
Te simt în mine, doar pe tine te mai simt
Îmi curge-n vene foc de stea arzând speranțe
Caut în mine unde sunt și te-am găsit
Nu mai sunt eu căci ești doat tu în tot și-n toate
Te am în lacrimi, doar în lacrimi te mai am
Un dor apasă nesfărșit storcându-mi lacrimi
La tine aripile mele-am pus să cad
Plângând le-am smuls să poți zbura fără de lacrimi
Știu că iubesc și doar pe tine te iubesc
Din toate fructele ce cresc ești cea mai dulce
Nici măcar mierea nu mă face să zâmbesc
Eu gust amar căci dorul meu nu te ajunge
Other poems by the author
Nori
Cerul e înnourat.
După cum văzuserăm,
Și nori plutesc neîncetat,
Fără griji ce nu avuseră.
Aș dori să fiu și eu un nor.
Fără griji, probleme,
Însă sunt doar un muritor,
Ce își trăiește vremea.
Aici
Ți am oferit din timp
Și au trecut ani
Mi ai adus soare,
Și au apărut încet, stropi de ploaie
Vorbeam cu mine despre tine
Și mă întrebam..
Oare a mai rămas iubire ?
Sau poate doar o amăgire ?
De dimineață, intr o joi..
M am trezit goală, fără noi
Și m a durut atât de tare
Pentru ca am crezut intr o schimbare.
Priveam totul ca pe o amentire..
Ca pe ceva, ce n avea sa mai fie
Deși încă nu renunțasem la iubire
Se terminase pentru mine…
N. S.
Pierdut in stele
Praf de stele
Scris pe piel
Te am avut
Si te am pierdut
Amurg intunecat
Rasarit descreierat
Te am privit
Si te am gandit
Atras sau distant?
Al meu sau al tau?
Niciodata noi n am fost
Cateodata noi ne am vrut
Pentru tine
Nu știu ce sa întâmplă cu mine... a trecut atâta de mult timp și încă ma gândesc la tine.
A trecut atâta de mult timp și tot mai vreau sa te întâlnesc, sa te iau tare în brate și să încep să-ți povestesc.
Nu pot sa te uit, oricât as încerca ești gravat pe o parte din inima mea.
De asta mereu o parte din mine o sa ofteze greu când ma gândesc la tine.
As vrea să-ți spun tot ce gândesc, ce simt, cum sunt și cât de mult vreau să te privesc.
Dar nu am cum, acum cică sunt mare și trebuie să-mi controlez emoțiile cât pot eu de tare.
Nu am voie sa te sun, sau sa ma plâng, sa aștept sa ma liniștești ca atunci nicicum.
Of! Și cât mi-e dor de ieșirile de alta data când povesteam și ne plimbam, mai vreau încă o data!
Acum totul e schimbat nu mai sunt acel copil descreierat, acum când am probleme și vreau să-ți povestesc, îmi sun psiholoaga și ma liniștesc.
Dar vreau sa știi ca tu mereu o sa fi mai bun decât orice psiholog al meu.
A apus
Te ai indepartat.
Te ai sters ca o ploaie de vara,
Te ai urcat intr un tren al uitarii
Si ai disparut.
Au ramas poze.
Sunt o dovada vie a unei amintiri ce sta sa dispara
Au ramas ganduri.
Sunt o dovada a trairilor intense ce stau sa apuna.
S-a dus.
Te ai dus pe o mare indepartata,
Mi ai facut cu mana din barca aceea
Era oare o corabie?
Sau era doar o salupa?
S-a stins.
S-a stis orice flacara a sperantei
S-au ofilit gandurile revederii,
S-au sters amintirile.
Te ai dus in acea mare albastra
Ai disparut in orizont
Ai gasit o sirena sau o pasare maiastra
I ai oferit visele
Si acum ma uit la stele cu disperare
Seamana cu marea albastra cu corabii
Astept sa apuna luna
La fel cum au apus amintirile
S-a stins.
S-a stins si ultima lumanare.
Era cea lasata in memoria iubirii
Flacara A prins aripi si a zburat departe
Acum este intr un alt orizont
Este prinsa cu o franghie de un catarg
Iar eu te mai caut pe plaja si in larg
Sau
Astept corabia la mal…
Ce inseamna?💕
Te uiti la mine
Cu ochi de indragostit
Te prefaci vrajit
Orbit de ceea ce crezi tu
Ca inseamna iubire
Vorbesti fara sentimente
Remuscari, regrete
Ce inseamna iubirea
Daca nu te lasi condus
De hormoni?
Te uiti la mine
De parca ti ar pasa,
Te prefaci implicat
Te scoti din orice situatie
Egoistule
Si te prefaci ca iti pasa
Ca ai habar de ce inseamna iubire.
Nu iubesti cand te impartasesti mai multor fete
Nu iubesti cand vrei corp
Nu iubesti cand nu esti devotat
Nu iubesti cand vrei ca ceilalti sa vada
Ca stii sa iubesti
In secolul 21
Intelesul iubirii s a pierdut
Si odata, si nevoia de a ne contopi
Dar eu incerc
Cu multiple sanse, cu multiple exemple
Sa te indrum spre drumul cel bun
Chiar daca nici eu nu stiu
Ce inseamna dragostea
Ce inseamna ca buzele mele sa formeze
“Te iubesc”
Te ghidez cu propriul orgoliu
Dar nu e despre mine
Iar manipulezi situatia
Iar esti victima
De ce nu poti fi si victima lui Cupidon