Autorul icatalin45
Total
13 creaţiiCreaţii aleatorii :)
Cer neatins stins în întunericul sufletului
Cer neatins stins în întunericul sufletului ,
Zori apuși în trecut ,
Bucuria zile,i flacără firavă a buzelor ce strigă în gol,
Peceți ascunse intru adevăr firav,
Dor nebun născut în trecut și crescut în trecutul viitorului ,
Spune-mi tu conștiință când vei fi consimțit ,
Cu al meu simț aprins de o ardere deplină,
Zâmbete inchise între întrebări ascunse.
🎤 Şi tu acoperi ochii cu palmele?
Tac...tac...mă doare,
Tac tac...e mult prea departe,
Acopăr ochii cu palmele
Nu las razele să pătrundă
Le privesc cu ochii miciți
Printre frunze de salcâm
Zâmbesc în sinea mea
Îmi place, dar nu recunosc
Să simt căldura, mângâierea
Îmi umple sufletul,
Îl intoarce pe dos
Refren:
Amintirile nu se schimbă
Ele rămân la fel
Dar timpul le transformă
În ceva efemer,
Ce nu mai putem atinge
Spune.....și tu acoperi ochii cu palmele?....cu palmele?
Sufletul este ca ceața
Vapori fini de speranță
Se risipesc în urma ta
De privești în mintea ta
Numeri pașii ce au trecut
Le vezi amprentele, afli secretele
Refren:
Amintirile nu se schimbă
Ele rămân la fel
Dar timpul le transformă
În ceva efemer,
Ce nu mai putem atinge
Spune....și tu acoperi ochii cu palmele?....cu palmele?
Încercăm a distinge
Ce e realitate sau iluzie
Aproape că-ți dorești să nu afli
Durerea te va frânge
Și oricât ai încerca
Nimic nu vei mai strânge
Bucățile sunt peste tot
De vânt purtate peste plopi
Refren (x2):
Amintirile nu se schimbă
Ele rămân la fel
Dar timpul le transformă
În ceva efemer,
Ce nu mai putem atinge
Spune....și tu acoperi ochii cu palmele?......cu palmele?
Singur...cu destinul!
Pe tine te-am pierdut, că n-am știut
Când fericit eram să dăruiesc iubire,
Iar lacrima ascunsă-ți după pleoapă
Nu am zărit-o, că este, în a ta privire.
Te-am întâlnit când toamna începea
Să fure din căldura zilei, s-aducă frig,
Iar noi înfometați după o zi de cursuri
Stăteam la rând să prindem un covrig.
Atunci, ceva frumos mi s-a-ntâmplat
Când inima s-a dus, la puls de-o sută,
Și am simțit plăcut, pentru întâia oară
Că mă îndrăgostesc...de o necunoscută.
Timid am îndrăznit să-i cer o întâlnire
Fără a ști de vrea, sau poate mă refuză,
Dar, am rămas surprins că mi-a zis...da
Și n-am fost nevoit să-i spun, mă scuză.
Pașii ne-au dus, prin minunate locuri
Pe unde ne-am promis că ne-om iubi,
Iar când în viață, vor veni și, încercări
Vom ști luptă să ducem și chiar, zâmbi.
Timpul ne-a dat răgaz să ne cunoaștem
Și să formăm perechea... binecuvantată,
Însă nu m-a-nvățat, să știu a dărui iubire
Iar dragostea să-mi fie, pură, adevarată.
.................................................
Acum, când singur îmi trăiesc destinul
Mă-ntreb, unde s-a strecurat minciună,
Și dacă în această viață, atât de scurtă
Să-i pot rosti în șoaptă...,,noapte bună"!
Femeia si liliacul
Parfumul greu de liliac se varsă,
Prin geamuri larg deschise spre amurg,
Iar amintiri în piept încep să ardă,
Ca niște râuri care-n suflet curg.
Ea trece lin, cu pas de catifea,
Purtând în plete movul de poveste,
O floare vie-n flăcări de mătase,
Așa cum doar în vis femeia este.
Și se confundă chipul ei cu floarea,
În adierea serii, caldă și ușoară,
Esență pură de parfum și dor,
Ce arde-n fiecare primăvară.
Toamna-şi lasă zdrenţe
timpu-mi ticăie vecin singurătatea
în lumea după sticlă
vânt se înăspri
toamna-şi lasă zdrenţe
în călimar cu frunze
ceru-şi pune mască
de nuanţă gri
apa-şi strânge pieptul
să-ntâmpine durerea
clipe putrezite
îmbătrânesc culori
pete stau de veghe
în veşminte negre
le aud cum strigă
uneori
urma mea sleită
împiedică o umbră
iarba zace verde
sub gloanţe moi celești
simt miros de moarte
frigul muşcă buze
frunzele-mpietrite
dorm scrisori cu vești
Știi…
Știi,dacă ceasul tic-tac bate
Și timpul trece și după moarte,
Poate viața-i condamnare
Ce se-ncheie când el moare.
Știi,poate iadu-i viața-n sine,
Un suflet amnezic vine,
Trăind,croind din nou o amintire
Pentru a lui ispășire.
Știi,trăind ne redresăm,
Amintirea o creăm,
Căutând menire nouă…
Viața-i moarte sau amândouă?
Noutăți literare, poezii și ecouri culturale direct pe telefonul tău.
Urmărește canalul
Când se-nvăța lumina
anca_nistor
12 iulie
Superb! Mulțumesc pentru emoția transmisă.
Marea de iluzii
Maricel Bouros
12 iulie
Profund ,ușor trist și frumos....
Marea de iluzii
Cosmin Greurus
12 iulie
Waw mai descris in povestea asta perfect tinand cont ca am fost victima unei fraude
AMNISTIA ULTIMULUI STROP
Emanuelle
10 iulie
O metaforă filozofică superbă despre iertare și curgerea timpului. De admirat profunzimea din „Amnistia ultimului strop” și pacea regăsită la finalul...
Manuscrisele durerii
Emanuelle
10 iulie
Uneori, greutatea drumului este cea care ne rescrie povestea. Îți mulțumesc din suflet pentru lectura!
Fără diplomă de poetă
Melania Istrate
10 iulie
Rândurile astea sunt de o sinceritate cuceritoare. Nu e nevoie de o diplomă pentru a scrie. Poezia adevărată se naște exact din locul din care scriem...
Încerc... un rămas bun, mai bun
Melania Istrate
10 iulie
Profunzime și sensibilitate maxime! Imaginea cu indiferența returnată prin curier este memorabilă. M-au cucerit versurile tale și felul în care ai tra...
Poezie din suflet pentru suflete
Deea
10 iulie
MULȚUMESC!
Poezie din suflet pentru suflete
Melania Istrate
10 iulie
Ți-aș da o jumătate din mine...” 💔 Atât de real și relatable. Scrii super bine, vibe-ul de eliberare de la final e tot ce trebuie!
Călătoare în poezie
Deea
10 iulie
ador!!!!
✨ p.o.e.m
Deea
10 iulie
MULȚUMESC!!!!
O zi
Melania Istrate
10 iulie
O felie pură de nostalgie! 💙Textul acesta este un refugiu cald, o întoarcere nostalgică la albastrul cerului din curtea bunicilor💙🩵💙
Călătoare în poezie
Melania Istrate
10 iulie
Frumoasă creație, poetica ♡♡♡
Pahar de poezie și... atât!
Florin Petricean
10 iulie
Sincer, dureros și incredibil de frumos scris.
Încerc... un rămas bun, mai bun
Florin Petricean
10 iulie
Pur și simplu remarcabil modul în care ai descris absența. Puternic, matur și incredibil de sincer. O poezie de excepție.