Un cățel..cu minte!

Este bunul meu prieten,

Și-mi e tare credincios,

Latră și nu mai ascultă,

Când afară nu e scos

 

Mergem zilnic la plimbare,

Pe tăpșanul de sub munte,

Când din lesă îi dau drumul,

Cu toți vrea să se înfrunte

 

Sunt cățel cu pedegree,

Cu ochi negri și sticloși,

Părul lung, blăniță albă,

Cinste fac l-ai mei strămoși

 

Când mă satur de-alergat,

Merg spre casă la odihnă,

Sunt spălat, șters, periat,

Și-apoi îmi rod osu-n tihnă

 

Mult nu stau pe hol întins,

Mă ridic și-mi caut treabă,

Ce găsesc pe jos nestrâns,

Sfâșii și înghit în grabă

 

Am un tic destul de prost,

Tot ce prind iubesc a rupe,

Doar cu carnea mă împac,

Și nu-mi place să beau supe

 

Zic că sunt cățel cu minte,

Și vă cer să mă-ndrăgiți,

Dar de n-aveți os cu carne,

La masă...nu mă poftiți!


Категория: Стихи про животных

Все стихи автора: Zugun poezii.online Un cățel..cu minte!

Дата публикации: 19 июля

Просмотры: 103

Авторизуйтесь и комментируйте!

Стихи из этой категории

Murgule durerea ta

Murgule zeitate vie   
Ud , flămând, îndurerat
Numai cu lanțuri pe simbrie
Stăpânii te-au înhămat.


Murgule, frate, durerea ta
E rană-nsângerată
Precum Crist cu spini încoronat
Ești ființă  urgisită.


Văd ochii tăi priviri cu ură ,    
Îmbrățișările-s  de bici
Umilă coama ta îndură
Și nu mai poți să te ridici.


De fier în gură e zăbala
Povara-i  trăsură grea
Să zici, n-ai cui chiar de-ai putea
Când simți în trup trădarea.


La șeaua ta bogații  au râvnit    
Cu semn de înfierare
E tot ce  viața ți-a hărăzit
Azi hamul  rău te doare.


Un ,, di,, în plină dimineață
Și  un tremurat  icnit
În mâini cu otrăvite gheare
Coama iar ți-a încâlcit.


Pe caldarâm la cotitură
Doi ochi și morți sunt triști
Un bici,o ultimă lovitură,
Nu, nu ai  putu să mai reziști…

Еще ...

Vrăbiuța

--Încotro zbori, vrăbiuță,

fără pui, fără surori,

tocmai când se lasă noaptea

și e cerul plin de nori?

 

--Puii dorm și merg la mama,

sus în paltin, să-i duc mei

că de-o vreme nu mai zboară

și-i sunt, ochii, tare grei…

 

Și mi-e dor de glasul mamei

cum ne ciripea duios,

învelindu-ne sub aripi

să putem visa frumos!...

 

Îmi aduc aminte ziua

când m-a învățat să zbor

și mi-a dăruit o fragă

pe floarea unui bujor.

 

Apoi, câte și mai câte

mângâieri, cum numai ea

știa să ni le împartă

în timp ce ne adormea…

 

Ne-a adus și o petală

de cais, în cuib, cândva,

să bem picături de rouă,

în zori, când se lumina.

 

Dac-ar fi să zbor cu mama

iarăși, ca de-atâtea ori,

ne-am opri încă o dată

printre fragi, printre bujori…

 

Nu e noapte pentru mine

și nici nori nu sunt destui

ca să nu ajung la mama

și apoi, din nou, la pui!

Еще ...

Roger

 

De mic am trăit cu frigul în oase,

Soba plângea după un lemn,

Motanul, lângă ea, demult nu mai toarse,

Coșul aștepta de la fum și el semn.

 

Și priveam jinduind peste casa din vale,

Cum fumul din coș șerpuiește spre cer,

Mă visam lângă sobă pe-o pătură moale,

Împreună cu mama și motanul Roger.

 

Fulgii pufoși cădeau necontenit din eter,

Nămeți uriași veneau peste casă,

Ce crivăț, ce viscol, ce crâncen ger...

Ce iarnă, ce viață geroasă.

 

Un vreasc își făcuse milă de noi,

Mama-l căra pe mâini sângerând,

Era toropită de prea multe nevoi,

Și-o zăream mai tot timpul plângând.

 

Îl mângâiam cu tristețe pe Roger pe cap,

Și-i spuneam c-o să fie mai cald,

Că mama o să aducă pentru noi un copac,

El, lăcrima din ochii săi de smarald.

 

Bolul cu lapte îi înghețase complet,

Roger mieuna ghemuindu-se-n blană,

A doua zi îl găsisem inert,

A fost pentru el ultima iarnă.

Еще ...

Animale și păsări la circ

Astăzi leul cel poznaș

Este puțin cam golaș

A sărit prin foc odată

Și-a pârlit blănița toată.

 

Maimuțica cu cercei

Sare acum cât alți trei

E haioasă și frumoasă

Eu o vreau la mine acasă.

 

Elefantul cel bătrân

Cântă parcă e nebun

Și mai louă niște apă

Și stropi lumea dintr-o dată.

 

O panteră supărată

Gura o deschise toată

Parc ar vrea că să inghită

Deodată lumea toată.

 

Iată vine și un cangur

Cu puiul în sacul lui

Se rostogoli și sare

Peste mingi și baloane

 

Zebra intră în arenă 

Defilă că pe o scenă

Merge țanțoș la șareta

Bucuros de lumea toată

 

Cine vine cine vine?

O girafă mândră tare

Intră dintre coridoare

Bucuros de lumea toată

 

Asta-i circul cel frumos

Animale peste tot

Se dau în spectacol azi

Pentru voi copii mei dragi 

 

Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian

Еще ...

La coasă!

Dis de dimineață am plecat la coasă,

Că s-a anunțat la meteo că o să plouă,

Vreau să-mi aduc rapid tot fânu-acasă,

Și știu că iarba se taie bine când e rouă

 

Toată ziua am cosit cu mare spor,

Brazdă după brazdă am răsturnat,

O ciocărlie a triluit frumos în zbor,

Eu am lucrat și-n gànd am fredonat

 

Și ritmul meu a fost precum cânta,

Când mai rapid și mai apoi domol,

Venea în jos în tril și-n sus se înalța,

Și uite-așa pe seară tot lanul era gol

 

Dator n-am vrut deloc eu să rămân,

Pe cântăreț mărinimos l-am răsplătit,

Cu firimituri împrăștiate pe pământ,

Pe care cu iuțeală mare le-a ciugulit

 

Ca doi prieteni buni ne-am despărțit,

Ea sus spre nori rapid s-a avântat,

Iar eu am adunat în coșul cel sfințit,

Ce a  rămas pe jos, de mine presărat

 

Uite așa am petrecut o zi la coasă,

Ajutat de cântul dulce de ciocârlie,

Pe seară m-am întors voios acasă,

Și cu umor, am povestit totul..la soție!

 

 

Еще ...

LA PASUNE

Pe uliuta satului,

Pe sub umbra nucului,

Trec in sir joianele,

Precum margaritarele.

 

Vin in urma lor copii,

Bucurosi urmand flacaii.

Joianele nu mai au rabdare,

Sa ajunga la pajistea cea mare.

 

La pasune cand ajung,

Doua dintre ele se impung.

Si privesc foarte mirate,

Cateva joiane baltate.

 

Iarba de pe suat,

Numai buna de mancat.

Indemnul joianelor

La masa necuvantatoarelor.

Еще ...

Другие стихотворения автора

Străini prin viață!

Mă uit atent în jur, nu pot să cred,

Că e din nou final și început de an,

Și ca și voi mirat și eu mă-ntreb,

Sunt zilele mai scurte, decât știam?

 

Văd peste tot mulțimile-n mișcare,

Și cum unii pe lânga alții trecem,

N-avem timp de vreo îmbrățișare,

Nici cu acei pe care, îi cunoaștem

 

Străini am devenit în țara noastră,

Și nu mai suntem bravi români,

Am devenit ca florile din glastră,

Ce se usucă făra apa, de la stăpâni

 

Acum în pragul sărbătorii sfinte,

A nasterii Pruncuțului, mult adorat,

Ne întâlnim și ascultăm colinde

Ce amintesc de Creatorul minunat

 

Venim acasă din lumea-ntreagă,

Pe unde noi familii, ne-am făcut,

Să ne-ntâlnim ființa dragă,

Poate o mama, ce dincolo ea n-a trecut

 

În țară revenim mereu de sărbători,

Cu daruri multe și încarcați de dor,

Dar am uitat, de cele trei culori,

Ce se gasesc, pe-al nostru tricolor

 

Purtăm în suflet, multă recunoștința,

Pentru a noastră, țară românească,

Și-n inimi mai avem, înca dorință,

Ca nația română, să renască

 

Grăbiți suntem și timp n-avem,

Pentru o faptă bună, cât trăim,

Cu toate că simțim și ntelegem,

Cum pe pământ, pe rând murim

 

Hai înțelepți să fim cum scrie-n carte,

Să semănăm iubire, pentru-a culege,

Din pomul vieții, unde-am pus fapte,

Că viața trece și coasa, uneori...alege!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

Еще ...

Creanga!

O creangă mi-a bătut în geam,

Parcă dorind ceva să-mi spună,

Am înțeles uitându-mă la ram,

Că toamna a venit cu a ei brumă

 

Privirea mi s-a dus către pământ,

Și l-am văzut de frunze-acoperit,

E semn că vara de acum s-a dus,

Și pomul plânge că este dezgolit

 

Arunc un ochi la florile din curte,

Și văd c-au început să ofilească,

Și ele simt din plin răceala nopții,

De care nu mai pot să se ferească

 

Pe cer zboară cârduri de cocori,

Cu-n comandant în fruntea lor,

Gălăgioși se duc spre  alte zări,

Și se întorc la cuib in anul viitor

 

Pe drum trec carele cu grâne,

Ce vor fi puse toate în hambare,

E munca omului de peste an,

Și-a noastră gură de mâncare

 

Deschid fereastra, e răcoare,

Și cu iuțeală o închid la loc,

Vorbesc cu creanga și o rog,

Să-mi bată-n geam pân' o să fie...

lemn de foc!

Еще ...

Trei prieteni!

Cum aș putea să îmi uit satul,

Când eu aicea m-am născut,

E locul unde am copilărit

Și multe năzbâtii am făcut

 

Eram un trio de băieți isteți,

Prieteni buni, foarte uniți,

Pe nume Radu, Cezar, Cristinel

Pe șotii mai mereu porniți

 

Dimineața toți la școală

Iar apoi cu vaca la păscut,

Seara ne jucam cu mingea,

Pân' ajungeam în așternut

 

Clasa întâia pân' a șaptea

Le-am făcut la noi în sat,

Iar când a venit a opta,

În alt sat am fost mutat

 

Cu-nvățatul am stat bine,

Mai împinși ci de la spate,

De părinți și de profesori,

Cu proverbul ,, carte, parte"

 

Doi am urmat multe școli,

Iar celălalt profesională,

Ne-am format în astă țară,

Unde se mai făcea școală

 

Viața ne-a purtat în multe zări,

Și cu greu mai ținem legătura,

Doar rar ne dăm câte-un mesaj,

Scris sec, făr' a ne pune semnătura

 

Tot ce-a rămas în mintea noastră,

E doar copilăria și-un mare dor,

Să ne-ntâlnim cei trei prieteni buni,

Și amintiri să depănăm pe viitor,

Sub deal, unde mai curge..un izvor!

 

 

Еще ...

Un pescar vestit!

Pe malul iazului m-am așezat,

Sub un copac cu umbra deasă,

O undiță în larg am aruncat,

Și-aștept să pun ceva în plasă

 

De-acasă am plecat în zori de zi,

Să prind un loc mai bun pe baltă,

Am pus o râmă neagră în cârlig,

Mă uit atent să văd când pluta saltă

 

În stânga, dreapta mulți pescari,

Ce vor să prindă peștele cel mare,

Gălăgioși în larg se ceartă pescărușii,

Iar o combină treieră grâul copt în zare

 

Pe ceru'albastru fără pic de nor,

Se vede soarele strălucitor ce frige,

La umbră beau un ceai răcoritor,

Iar guta stă întinsă cu râma în cârlige

 

Mă uit la nada pusă de pescari,

Ca peștele să vină la momeală,

Schimb râma cu bobul de porumb,

Și-arunc încet fără să fac greșeală

............................ .

Orele trec fără nicio captură,

Și vine seara cu ceva răcoare,

M-aștept ca peștele să tragă,

Acum când nu mai este soare

 

Deodată văd cum pluta umblă,

Coboară-n jos și se ridică-n sus,

E semn că nada peștele o gustă,

Și-i place, ce în cârlig am pus

 

Când văd că pluta e sub apă,

Înțep rapid să nu îmi scape,

Țin undița puternic între brațe,

Și mulinez rapid tăind din ape

 

Emoția o simt cum mă cuprinde,

Și îmi șoptesc, e mic sau mare,

Sunt răbdător, întind și relaxez,

Și văd cum sare apa, atât de tare

 

Ușor, ușor se-apropie de mal,

Un crap trofeu, cum n-am văzut,

Îl cântăresc, ținându-l în mincioc,

Și-l liberez, după o poză și-un sărut

 

Seara am revenit voios acasă,

Știind ce multe am de povestit,

Și chiar de nu am pești în plasă,

Sunt fericit să fiu...pescarul cel vestit!

 

 

 

 

 

Еще ...

Privesc pe fereastră!

Peste cap îmi este dată viața,

De când ai hotărât să pleci,

Privesc fereastra dimineața,

Sperând că poate pe drum treci

 

Mă-ndrept spre geam și seara,

Dorind să-apari în pragul porții,

Dar nu te văd și trist trag sfoara,

Să cadă draperia, în liniștea nopții

 

Petrec mult timp cu ochiul pe fereastră,

De dimineață până seara târziu,

Făra-nțelege despărțirea noastră,

Și cum iubirea, s-a dus pe pustiu

 

Încerc să-mi răspund la întrebări,

Și unde, când, care din noi a greșit

De ce-am cedat așa ușor la provocări,

Când nimic nu anunța că s-a sfârșit

 

Încă mai cred în tot ce ne-a unit,

În dragoste, fără niciun suspin,

Și că putem ierta, de ne-am mințit,

Și numele să ni-l păstrăm..în buletin!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

Еще ...

Pe drum de munte!

Azi pedalez pe drum de munte,

De care mi-a fost atât de dor,

Nu simt arsura soarelui pe frunte,

Nici că mă doare puțin un picior

 

Destul de lungă a fost hibernarea,

Și nu am ars și doar depus grăsimi,

Motiv întemeiat să-ncep mișcarea,

Și cu elan să mă-ndrept spre înălțimi

 

Pădurea și-a schimbat culoarea,

Copacii îmbracă mantia verde,

Natura își arată splendoarea,

Totul învie, nimic nu se pierde

 

Se-aude ciripit de păsărele,

Care cu grijă cuibul și-l fac,

Din ierburi și mici rămurele,

Ouă depun, clocesc și pui se nasc

 

Poienile sunt un covor de flori,

Ce te îmbie să le simți mirosul,

Ochiul distinge mii de culori,

Și vezi copii, umplàndu-și coșul

 

Privesc în jur, e multă feerie,

Frumoasă e pădurea ce te invită,

Să ieși din casă la o drumeție,

Și vei avea/ trăi o viață împlinită

 

Ziua se trece și soarele apune,

Cobor la vale împins de seară,

Nimic nu am a vă mai spune,

Decât..avem o preafrumoasă țară,

Și-ndemnul..vizitați a noastră țară!

 

Scrisă de Cezar!

Pe curând!

Еще ...