Poemul dimineții
E prea devreme să ții treaz un înger,
Și îngerii se pare că mai obosesc,
E vorba despre tine preafrumoaso
Cum mă trezesc la tine mă gândesc!
Și dimineața asta este dulce iarăși,
Eu m-am trezit cu tine stând de vorbă ,
Nu pot să tac gândindu-mă la tine,
Și-ți spun a mia oară te iubesc!
(6 feb 2024 Vasilica dragostea mea)
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Horia Stănicel
Дата публикации: 6 февраля 2024
Просмотры: 539
Стихи из этой категории
Atingerea verde
Zi de zi trăiește în mine
Interes în veșnicul codru,
Dragostea cea fără măsură
Îmi aduce mulțumire.
Ramuri falnice vor să coboare.
A le urma în a lor bucurie.
De mă uit la tot ce-i verde.
Mă inspiră și mă mângâie.
Tot ce crește prinde viață
Ce tămăduiește gândul rătăcit.
Liniștea și pacea blândă
Se nasc din zborul domolit,
Iar cel ce aleargă mereu neîncetat
Nu va cunoaște cer senin.
Mai frumoasă de Laura Stoica în finlandeză
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Kauniimpi
Olet kaukana ja sinulla on minut
Valtava voima
Herään hymyillen joka päivä
Mikä mahdollisuus tavata sinut
En uskonut rakkauteen pitkään aikaan.
Haluan pysyä rakastavassa maailmassasi
En ole koskaan ennen ollut näin rakastunut
Onni, jonka saan
Haluan vain elää sen kanssasi
Sinun kanssasi opin rakastamaan.
Näet minut
Kauniimpi kuin tiedän
saat minut tuntemaan
Että olen maailman keskipiste
Ja sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua
Suloin sanoin
Sydämeni ei halua valehdella hänelle
Hän ei halua sinun unohtavan sitä.
Haluan pysyä rakastavassa maailmassasi
Heräämään hymyillen joka päivä
Onni, jonka saan
Haluan vain elää sen kanssasi
Sinun kanssasi opin rakastamaan.
Näet minut
Kauniimpi kuin tiedän
saat minut tuntemaan
Että olen maailman keskipiste
Ja sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua
Suloin sanoin
Sydämeni ei halua valehdella hänelle
Hän ei halua sinun unohtavan sitä.
Joskus ilman sinua
Tie on kova
Haluaisin sinun olevan kanssani,
Aina kanssani.
Onni, jonka saan
Haluan vain elää sen kanssasi.
Näet minut
Kauniimpi kuin tiedän
saat minut tuntemaan
Että olen maailman keskipiste
Ja sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua
Suloin sanoin
Sydämeni ei halua valehdella hänelle
Hän ei halua sinun unohtavan sitä.
MEREU CU GANDUL LA TINE
SI ATUNCI CAND NE IUBIM
INCERCAM SA NE AMINTIM
CA EXISTA TRANDAFIRI
CU PETALE ARGINTI
AM INCERCAT SA TE UIT
DAR MEREU DAM NAS IN NAS
CU IUBIRE SAU MELANCOLIE
CA PE UN TIPAR CU FOAIE AURIE
,,Ne cunoaștem din vedere" în spaniolă
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor
nu şi-au oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor nu ne-am oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca en su camino
no pararon
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca nos detuvimos en su camino
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
N-avem nevoie de frumos
N-avem nevoie de frumos,
De lucru bun şi adevărat,
Ne place fructul găunos,
Şi munca stând în pat.
Creem un balamuc multicolor,
Culori livide şi stridente,
Cu lighioane în decor,
Şi personaje indecente.
Pe viermele ce roade-n măr,
Simbol l-am declarat,
Bem apă otrăvită din ciubăr,
În care întâi mizerii am vărsat.
Pe prunc din alăptat l-am rupt,
Vedetă am făcut din mamă,
Venin de cobră noi am supt,
Şi acum muşcăm fără de teamă.
De apocalipsă în fiecare zi vorbim,
Acum i-o ştire neinteresantă,
Pe cel de sus nu-L mai iubim,
Şi-a Lui venire ne pare amuzantă.
Coboară omule cu mintea,
În inima-ţi de piatră,
Prin foc să-ţi treacă gândul,
Să poţi păşi din nou pe apă.
N-o să plec
Îmi pare rău că a trebuit să minți
De frică pentru că n-o să înțeleg
Acum, am înțeles cu-adevărat ce simți
Și că tot ce ai vrut a fost ca să nu plec
Să știi că te voi aștepta oricât,
Îmi pare rău de teama ce ți-am provocat
Și pentru toate serile în care-ai plâns
Îmi pare rău cum am reacționat
Și bine pentru serile în care-am râs
Și chit că nu vorbim, n-o să te las să cazi
Nu m-ai pierdut, n-o să mă pierzi
Indiferent de câte zile trec pe ceas
Nu-ți fie frică, o să mă revezi
N-o să te dau uitării și n-o să te las
Vreau să fii bine, așa cum vreau mereu
Îmi pare rău că ți-am cerut prea mult,
N-o să te fac să suferi, tu știi cine sunt eu
Îmi pare rău că uneori am fost prea dur
Și ai mințit doar fiindcă mă iubești
Îmi pare rău că pur și simplu n-am văzut
Eu sunt cu tine cât timp și tu ești
Și nu te voi lăsa vreodată în trecut
Știi că singura teamă e să te pierd
Aș vrea să te învăț să nu mai minți
De frică pentru că n-o să-nțeleg
Să nu îți fie teamă de ce simți
Tu ai crezut că voi pleca, dar n-o să plec
Trebuia să fii sinceră de la-nceput
E-n regulă, o să-nțeleg și-o să te-aștept
Știu că uneori sunt impulsiv și explodez
Dar nu era nevoie să faci ce-ai făcut
Să nu fi tristă, să știi că te iubesc
Și dacă-nțelege cineva mai bine, ăla sunt
Atingerea verde
Zi de zi trăiește în mine
Interes în veșnicul codru,
Dragostea cea fără măsură
Îmi aduce mulțumire.
Ramuri falnice vor să coboare.
A le urma în a lor bucurie.
De mă uit la tot ce-i verde.
Mă inspiră și mă mângâie.
Tot ce crește prinde viață
Ce tămăduiește gândul rătăcit.
Liniștea și pacea blândă
Se nasc din zborul domolit,
Iar cel ce aleargă mereu neîncetat
Nu va cunoaște cer senin.
Mai frumoasă de Laura Stoica în finlandeză
Ești departe și ai asupra mea
O putere imensă
Mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Ce șansă că te-am cunoscut
Nu mai credeam în iubire de mult.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
N-am mai fost îndrăgostită așa nicicând
Fericirea pe care-o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț să iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Vreau să rămân în lumea ta plină de iubire
Să mă trezesc zâmbind în fiecare zi
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc
Cu tine învăț sa iubesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Uneori fără tine
Drumul e greu
Aș vrea să fii cu mine,
Cu mine mereu.
Fericirea pe care o primesc
Doar cu tine vreau s-o trăiesc.
Tu mă vezi
Mai frumoasă decât știu eu
Mă faci să simt
Că sunt centrul lumii eu
Și mă alinți, mă alinți, mă alinți
Cu vorbe dulci
Inima mea nu vrea s-o minți,
Nu vrea s-o uiți.
Kauniimpi
Olet kaukana ja sinulla on minut
Valtava voima
Herään hymyillen joka päivä
Mikä mahdollisuus tavata sinut
En uskonut rakkauteen pitkään aikaan.
Haluan pysyä rakastavassa maailmassasi
En ole koskaan ennen ollut näin rakastunut
Onni, jonka saan
Haluan vain elää sen kanssasi
Sinun kanssasi opin rakastamaan.
Näet minut
Kauniimpi kuin tiedän
saat minut tuntemaan
Että olen maailman keskipiste
Ja sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua
Suloin sanoin
Sydämeni ei halua valehdella hänelle
Hän ei halua sinun unohtavan sitä.
Haluan pysyä rakastavassa maailmassasi
Heräämään hymyillen joka päivä
Onni, jonka saan
Haluan vain elää sen kanssasi
Sinun kanssasi opin rakastamaan.
Näet minut
Kauniimpi kuin tiedän
saat minut tuntemaan
Että olen maailman keskipiste
Ja sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua
Suloin sanoin
Sydämeni ei halua valehdella hänelle
Hän ei halua sinun unohtavan sitä.
Joskus ilman sinua
Tie on kova
Haluaisin sinun olevan kanssani,
Aina kanssani.
Onni, jonka saan
Haluan vain elää sen kanssasi.
Näet minut
Kauniimpi kuin tiedän
saat minut tuntemaan
Että olen maailman keskipiste
Ja sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua, sinä rauhoitat minua
Suloin sanoin
Sydämeni ei halua valehdella hänelle
Hän ei halua sinun unohtavan sitä.
MEREU CU GANDUL LA TINE
SI ATUNCI CAND NE IUBIM
INCERCAM SA NE AMINTIM
CA EXISTA TRANDAFIRI
CU PETALE ARGINTI
AM INCERCAT SA TE UIT
DAR MEREU DAM NAS IN NAS
CU IUBIRE SAU MELANCOLIE
CA PE UN TIPAR CU FOAIE AURIE
,,Ne cunoaștem din vedere" în spaniolă
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor
nu şi-au oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Ne cunoaştem din vedere
câte clipe efemere
niciodată-n drumul lor nu ne-am oprit
mersul sigur şi grăbit
Ne cunoaştem din vedere
numai ochii în tăcere
au rostit de-atâtea ori
tot ce doreau
când lumina şi-o întâlneau...
Nici măcar din întâmplare
vreun cuvânt nu am rostit
În atâtea întâlniri,
jocul ăsta de priviri
pe-amândoi ne-a amuzat.
Ne cunoaştem din vedere
dar oricând e o plăcere
amintirea s-o păstrezi
şi să revezi
ochii ce îi ştii de-o viaţă
întâlniţi de dimineaţă
şi când ninge, şi când plouă
în maşina 179.
Ne cunoaştem din vedere...
Şi-atât!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca en su camino
no pararon
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
Nos conocemos de vista
cuantos momentos fugaces
nunca nos detuvimos en su camino
caminar seguro y rápido
Nos conocemos de vista
solo los ojos en silencio
dijeron tantas veces
todo lo que querían
cuando encontraron su luz...
Ni siquiera por accidente
no dije una palabra
En tantas reuniones,
este juego de miradas
Nos hizo gracia a los dos.
Nos conocemos de vista
pero siempre es un placer
el recuerdo para conservar
y revisar
Los ojos que has conocido toda la vida.
reunirse en la mañana
y cuando nieva, y cuando llueve
en el auto 179.
Nos conocemos de vista...
¡Y entonces!
N-avem nevoie de frumos
N-avem nevoie de frumos,
De lucru bun şi adevărat,
Ne place fructul găunos,
Şi munca stând în pat.
Creem un balamuc multicolor,
Culori livide şi stridente,
Cu lighioane în decor,
Şi personaje indecente.
Pe viermele ce roade-n măr,
Simbol l-am declarat,
Bem apă otrăvită din ciubăr,
În care întâi mizerii am vărsat.
Pe prunc din alăptat l-am rupt,
Vedetă am făcut din mamă,
Venin de cobră noi am supt,
Şi acum muşcăm fără de teamă.
De apocalipsă în fiecare zi vorbim,
Acum i-o ştire neinteresantă,
Pe cel de sus nu-L mai iubim,
Şi-a Lui venire ne pare amuzantă.
Coboară omule cu mintea,
În inima-ţi de piatră,
Prin foc să-ţi treacă gândul,
Să poţi păşi din nou pe apă.
N-o să plec
Îmi pare rău că a trebuit să minți
De frică pentru că n-o să înțeleg
Acum, am înțeles cu-adevărat ce simți
Și că tot ce ai vrut a fost ca să nu plec
Să știi că te voi aștepta oricât,
Îmi pare rău de teama ce ți-am provocat
Și pentru toate serile în care-ai plâns
Îmi pare rău cum am reacționat
Și bine pentru serile în care-am râs
Și chit că nu vorbim, n-o să te las să cazi
Nu m-ai pierdut, n-o să mă pierzi
Indiferent de câte zile trec pe ceas
Nu-ți fie frică, o să mă revezi
N-o să te dau uitării și n-o să te las
Vreau să fii bine, așa cum vreau mereu
Îmi pare rău că ți-am cerut prea mult,
N-o să te fac să suferi, tu știi cine sunt eu
Îmi pare rău că uneori am fost prea dur
Și ai mințit doar fiindcă mă iubești
Îmi pare rău că pur și simplu n-am văzut
Eu sunt cu tine cât timp și tu ești
Și nu te voi lăsa vreodată în trecut
Știi că singura teamă e să te pierd
Aș vrea să te învăț să nu mai minți
De frică pentru că n-o să-nțeleg
Să nu îți fie teamă de ce simți
Tu ai crezut că voi pleca, dar n-o să plec
Trebuia să fii sinceră de la-nceput
E-n regulă, o să-nțeleg și-o să te-aștept
Știu că uneori sunt impulsiv și explodez
Dar nu era nevoie să faci ce-ai făcut
Să nu fi tristă, să știi că te iubesc
Și dacă-nțelege cineva mai bine, ăla sunt
Другие стихотворения автора
O altă iubire
Să fie iubirea singulară și fără de moarte?
Să nu existe o alta nicăieri?
Ce spui prietene?
Credeai în nemuritoarea dragoste?
De unde-ai atâta naivitate copilărească,
Și cine te-a învățat?
Se vede pe chipul tău
İnocența prostească cu parfumul ei!
Să-ți fie iubita fără pereche în lumea largă?
Sau credeai că-i singura
Cu pielea lăcrimândă precum Îs ochii de căprioară,
Iar buzele-i calde ce te-au fermecat,
Sau sânii moi catifelați,
Ori coapsele-i rozali voluptoase
Toate să fie fără egal?
Apoi ținut fermecat în gingașele-i brațe,
Ce te-au aruncat în văzduh pe norii încruntați,
Ușori dar plumburiu colorați
Sus deasupra tuturor!
Fericirea este acum numele tău....
Copile pari atât de nevinovat,
Parcă te văd cum ești agățat acolo sus
Plângând cuprins de extaz...
Ca mai apoi să cazi și iar să cazi alungat,părăsit,abandonat...
Căderea părând fără sfârșit
Ai uitat ce te-am intrebat?
Să fie iubirea singulară?
Te las să plângi acum,
Avem timp destul...
Avem alte iubiri oricând!
(17 februarie 2023 Horia Stănicel -Irepetabila iubire)
Amor,amor, amor
Amor nebun ce vrei tu singuratic trubadur
De la un biet rătăcitor îndrăgostit,
Ce-și cântă trist însă ferice totuși a sa iubire nescrisă încă,
Ce zilnic promite colorate nebunești plăceri,
Cu gingașele săruturi dar și mângâieri,
Și strânse îmbrățișări?
Amor,amor,amor mai bine mor
Făra iubita mea cerească cu aripi ca de înger,
Ce-n zborul ei mă poartă și pe mine la pieptu-i cald precum o mamă-și poartă pruncul...
Amorul este dorul dar și Raiul...
Cum să trăiesc iubito fară tine?
Doar moartea poate șterge suferința despărțirii seci și reci,
Ce n-o concep vreodată!
Amor,amor amor,ești tu blestem ori binecuvântare?
Te cer,te cânt și iar te chem
Fie râzând sau suspinând,
Te rog rămâi la mine!
(5 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Pentru tine
N-am să las ziua să treacă
Fără să-ți spun cât te iubesc...
Chiar dacă timpul încearcă pe furiș să plece
Mereu făcând la fel,
Jucându-și infinitul rol,
Lăsându-și doar umbrele,
Foșnind clipele, furându-le..
Știi bine cum face!
Dispare zâmbind,tăcând
Lăsând al tristeții întunecat zeu
Blestemul meu...
Nu,nu voi lăsa ziua să moară!
O voi ține cu secundele cu orele cu chipul ei încremenită acum,
Cu timp cu tot ce are,cine poate cunoaște,
Dacă mâine renaște
Știind că nu vrea
Pe loc să stea...
Și-ți voi spune cât te iubesc,
Același refren dar altfel,
Mereu cu alte culori,șoptit poate,
Ce-și poartă muzica veselă,
O mică și trecătoare simfonie,
Un foc ce-și arde flacăra sa,
Mister adus din altă lume...
Poate Paradisul din inima ta sau a mea....
Nu-i dragostea însăși viața,
Ce-aduce speranța,gonind tristețea și moartea?
Cum să las ziua să treacă așa,
Fără să-ți spun cât te iubesc,
Parându-mi-se că-s risipit fără tine,
Să fiu doar o tristă fantomă, duh rătăcit
Ori timpul m-a pierdut nemilosul în trecerea sa,
Nelasându-mă să fac ceva..
Pentru tine!
(17 mai 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire).
Îți mulțumesc
Îți mulțumesc iubito pentru frumosul ce-ți aparține,
Îți mulțumesc pentru răbdarea ta,
Îți mulțumesc pentru iubirea ce vine de la tine,
Speranța, fericirea și lumina sunt astăzi cuvinte ce-și au ființa vie pentru mine,
Din șansa vieții ce tu mi-ai dat-o mie,
Căci fără tine dragoste nu este,
Și nici poveste de amor sau bucurie!
(5 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Poem vesel de toamnă
Veselă ești tu toamnă dragă
Cu veșteda frunză ce-i moartă pe stradă!
Parada ta-i galbenă cu tot cu fanfară,
Covorul cel roșu foșnește o vreme,
Sub piciorul aceleiași tinere de anul trecut domnișoară,
Ce se plimbă în cerc împreună cu tine!
Veselă ești tu cochetă toamnă,
Chiar dacă unii spun că ești tristă...
Porți haine din aur croite,
Ce puține rivale și le permit!
Poate doar primăvara are talentul mai mare,
Eu totuși cred că și iarna are premiul,
Mulți spun că doar vara stă pe podium!
Suratele toate se ceartă-ntre ele,
Se păruiesc,se bat se gonesc,
Nu pot sta împreună o clipă!
Totul se strică iar vântul destramă tabloul,
Precum pictorul schimbă cartonul..
Și totuși acum este veselă toamnă,
Ce poartă haine regale doar pentru tine sau mine!
(4 noiembrie 2022 Horia Stănicel)
Totul despre dragoste
Iubito, cine este cel ce știe totul despre iubire,
Sau despre dragostea ce eu ți-o port ca un nebun?
Iar dacă dragostea nu este nebunie,
Atunci ce este?
Căci vorbele oricât ar vrea să dezvelească
Cele ce nu pot fi privite,
De proști ori simpli muritori,
Aici fac tainică vorbire despre amorul nostru,
Despre noi doi când încleștați
Și prinși în veșnicie, vorbim Precum nemuritorii zei,
Cine e cel care pe toate le cunoaște,
Și dragostea împarte doar celor ce-o cer?
Nu este însuși Dumnezeu?
Nu-i teama izgonită pe vecie,
Iar dragostea-i pecetea Sfinților ce stau în Cer?
Nu-s îngerii aceeași dulce melodie,
Ce vine când suspinele-s prea multe,
S-aducă blândă mângâiere,
Celor ce însetați după iubire,
O cer în rugăciune așa cum noi cerut-am amândoi?
(31 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
O altă iubire
Să fie iubirea singulară și fără de moarte?
Să nu existe o alta nicăieri?
Ce spui prietene?
Credeai în nemuritoarea dragoste?
De unde-ai atâta naivitate copilărească,
Și cine te-a învățat?
Se vede pe chipul tău
İnocența prostească cu parfumul ei!
Să-ți fie iubita fără pereche în lumea largă?
Sau credeai că-i singura
Cu pielea lăcrimândă precum Îs ochii de căprioară,
Iar buzele-i calde ce te-au fermecat,
Sau sânii moi catifelați,
Ori coapsele-i rozali voluptoase
Toate să fie fără egal?
Apoi ținut fermecat în gingașele-i brațe,
Ce te-au aruncat în văzduh pe norii încruntați,
Ușori dar plumburiu colorați
Sus deasupra tuturor!
Fericirea este acum numele tău....
Copile pari atât de nevinovat,
Parcă te văd cum ești agățat acolo sus
Plângând cuprins de extaz...
Ca mai apoi să cazi și iar să cazi alungat,părăsit,abandonat...
Căderea părând fără sfârșit
Ai uitat ce te-am intrebat?
Să fie iubirea singulară?
Te las să plângi acum,
Avem timp destul...
Avem alte iubiri oricând!
(17 februarie 2023 Horia Stănicel -Irepetabila iubire)
Amor,amor, amor
Amor nebun ce vrei tu singuratic trubadur
De la un biet rătăcitor îndrăgostit,
Ce-și cântă trist însă ferice totuși a sa iubire nescrisă încă,
Ce zilnic promite colorate nebunești plăceri,
Cu gingașele săruturi dar și mângâieri,
Și strânse îmbrățișări?
Amor,amor,amor mai bine mor
Făra iubita mea cerească cu aripi ca de înger,
Ce-n zborul ei mă poartă și pe mine la pieptu-i cald precum o mamă-și poartă pruncul...
Amorul este dorul dar și Raiul...
Cum să trăiesc iubito fară tine?
Doar moartea poate șterge suferința despărțirii seci și reci,
Ce n-o concep vreodată!
Amor,amor amor,ești tu blestem ori binecuvântare?
Te cer,te cânt și iar te chem
Fie râzând sau suspinând,
Te rog rămâi la mine!
(5 aprilie 2024 Vasilica dragostea mea)
Pentru tine
N-am să las ziua să treacă
Fără să-ți spun cât te iubesc...
Chiar dacă timpul încearcă pe furiș să plece
Mereu făcând la fel,
Jucându-și infinitul rol,
Lăsându-și doar umbrele,
Foșnind clipele, furându-le..
Știi bine cum face!
Dispare zâmbind,tăcând
Lăsând al tristeții întunecat zeu
Blestemul meu...
Nu,nu voi lăsa ziua să moară!
O voi ține cu secundele cu orele cu chipul ei încremenită acum,
Cu timp cu tot ce are,cine poate cunoaște,
Dacă mâine renaște
Știind că nu vrea
Pe loc să stea...
Și-ți voi spune cât te iubesc,
Același refren dar altfel,
Mereu cu alte culori,șoptit poate,
Ce-și poartă muzica veselă,
O mică și trecătoare simfonie,
Un foc ce-și arde flacăra sa,
Mister adus din altă lume...
Poate Paradisul din inima ta sau a mea....
Nu-i dragostea însăși viața,
Ce-aduce speranța,gonind tristețea și moartea?
Cum să las ziua să treacă așa,
Fără să-ți spun cât te iubesc,
Parându-mi-se că-s risipit fără tine,
Să fiu doar o tristă fantomă, duh rătăcit
Ori timpul m-a pierdut nemilosul în trecerea sa,
Nelasându-mă să fac ceva..
Pentru tine!
(17 mai 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire).
Îți mulțumesc
Îți mulțumesc iubito pentru frumosul ce-ți aparține,
Îți mulțumesc pentru răbdarea ta,
Îți mulțumesc pentru iubirea ce vine de la tine,
Speranța, fericirea și lumina sunt astăzi cuvinte ce-și au ființa vie pentru mine,
Din șansa vieții ce tu mi-ai dat-o mie,
Căci fără tine dragoste nu este,
Și nici poveste de amor sau bucurie!
(5 martie 2024 Vasilica dragostea mea)
Poem vesel de toamnă
Veselă ești tu toamnă dragă
Cu veșteda frunză ce-i moartă pe stradă!
Parada ta-i galbenă cu tot cu fanfară,
Covorul cel roșu foșnește o vreme,
Sub piciorul aceleiași tinere de anul trecut domnișoară,
Ce se plimbă în cerc împreună cu tine!
Veselă ești tu cochetă toamnă,
Chiar dacă unii spun că ești tristă...
Porți haine din aur croite,
Ce puține rivale și le permit!
Poate doar primăvara are talentul mai mare,
Eu totuși cred că și iarna are premiul,
Mulți spun că doar vara stă pe podium!
Suratele toate se ceartă-ntre ele,
Se păruiesc,se bat se gonesc,
Nu pot sta împreună o clipă!
Totul se strică iar vântul destramă tabloul,
Precum pictorul schimbă cartonul..
Și totuși acum este veselă toamnă,
Ce poartă haine regale doar pentru tine sau mine!
(4 noiembrie 2022 Horia Stănicel)
Totul despre dragoste
Iubito, cine este cel ce știe totul despre iubire,
Sau despre dragostea ce eu ți-o port ca un nebun?
Iar dacă dragostea nu este nebunie,
Atunci ce este?
Căci vorbele oricât ar vrea să dezvelească
Cele ce nu pot fi privite,
De proști ori simpli muritori,
Aici fac tainică vorbire despre amorul nostru,
Despre noi doi când încleștați
Și prinși în veșnicie, vorbim Precum nemuritorii zei,
Cine e cel care pe toate le cunoaște,
Și dragostea împarte doar celor ce-o cer?
Nu este însuși Dumnezeu?
Nu-i teama izgonită pe vecie,
Iar dragostea-i pecetea Sfinților ce stau în Cer?
Nu-s îngerii aceeași dulce melodie,
Ce vine când suspinele-s prea multe,
S-aducă blândă mângâiere,
Celor ce însetați după iubire,
O cer în rugăciune așa cum noi cerut-am amândoi?
(31 martie 2024 Vasilica dragostea mea)