Noaptea
Sub cerul negru, strălucind ca mătase,
Luna plutește-ntr-un dans de seară,
Stelele palide, sclipiri nesfârșite,
Împodobesc tăcerea, o vrajă rară.
Vântul adie șoptit printre frunze,
Cântând o poveste, o taină uitată,
Umbre se-ntind, se contopesc cu gândul,
Natura se odihnește, visând ne-ncetată.
Freamătul nopții, o liniște caldă,
Cu miros de iasomie și ploaie ușoară,
În miezul întunericului, totul se-nvârte,
Într-un vals de lumină, o magie rară.
Frumusețea nopții e adânc înfiptă,
În inima celor ce visează mereu,
Cu ochii deschiși, sub bolta de stele,
Găsind în întuneric lumina lui Dumnezeu.
Categoria: Poezii despre natura
Toate poeziile autorului: George Baragan
Data postării: 25 august
Vizualizări: 56
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Crăciun Ștefana
Poem: La inimă-n pridvor
O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău
Poem: reverii/6
Poem: TRECUT, PREZENT ŞI VIITOR
Honoré de Balzac et George Călinescu
Poem: Ispite
Poem: Lui stimate soare
NOBELUL PENTRU LITERATURĂ. Academia Suedeză va anunţa doi câştigători ai premiului