Labirintul
Când urma ne-o vom pierde, infinitul va cădea,
Fiind departe sau aproape oricum nu vom vedea,
Decât, o umbră ne-nțeleasă din trecutul cel uitat
Ce-n inimă rămâne o amintire-n timp nelimitat...
Când speranța va pleca, luna se va depărta,
Mistic lumea va vedea, un tablou ce-ar arăta
Pustiu în jurul lor, făr' de tine, făr' de mine,
Făr' de căldura ce stătea cândva-n cămine..
Când drumul nu vom memora, apa va ardea,
Neștiind ce să mai facem pentru a ne vedea,
Focul, brusc va inunda gândurile noastre
Conducându-ne-n drum spre unicile astre.
26.10.24
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Ababii Faina
#Interesant
Дата публикации: 16 ноября
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 10
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: instantaneu 1/1
Поэма: CITATE
Care e prima bibliotecă agricolă digitală din Moldova
Поэма: În zadar în turcă
Поэма: Salba de mărgele
Zeci de tineri au făcut schimb de cărţi într-un parc din Capitală
Поэма: Nu mă întrebaţi, vă rog!
Поэма: Cinci Elemente
Au adunat cartile pe care nu le mai citesc si le-au daruit copiilor