Nu mai renunța

Poezia aceasta nu e doar o poezie,e un gând..

Un gând pentru tine..

Ea n-ar exista daca tu n-ai citi-o. 

Poate spui:Dar cum,eu o vad.

Da,ochii tai o fac sa existe..

Altfel,s-ar pierde printre neauzite suspine,

S-ar risipi ca un val,ca o adiere de vânt,

In abisul inexistenței ar cădea,

Lăsând în urma ei sunete-atât de triste.

Dar pentru că tu exiști ea are sens..

Așadar,mulțumesc,suflete,

Acum,când se lasă noaptea grea,

Căci prin tine poezia mea 

Prinde viață,are aripi deschise..

drum fără vizibilitate,

destinele-s analizate pe

twitter.

mercenari înarmați

atacă adăpostul reptilelor.

%

acesta-i sezonul cinci,

țipetele din guernica

rostogolesc bila neagră

din triunghiul roșu.

mi-a fost imposibil să plec

să-mi  fiu mie însumi

fiecare părticică din sufletul meu

aparține norilor de pe cer

prezenți în toate dimineților mele

răscolite de gânduri

pădurii de brad

cu mirosul ei inconfundabil de cetină

și rășină care ți se lipește de dinți

izvorului tainic

tremurat de inimile peștilor rătăciți

printre lespezi

vântului călător

bunicul îmi spusese cândva

să nu mă leg prea tare de lucruri și oameni

fiindcă altfel îmi va fi imposibil să trec Rubiconul

spre tine

și să cuceresc Roma

ca Iulius Cezar

nu-ți mai spun că va trebui să plătesc și o vamă în aur

bătrânului Charon

la granița dintre spațiu și timp…

Astăzi, e o zi oarecare,

Fără de preț sau valoarea.

Plină de gânduri la o pâine,

De-o mănânci astăzi sau mâine ?.

Astăzi, e o zi oarecare,

Stai cu gândul la plecare.

Te uiți la timp, unde e țelul?,

Să îți umpli iute portofelul.

Astăzi, e o zi oarecare,

Și te frămânți, nu știi ce doare.

Te omoară gândul la copii?,

Sau că ai  părinții în  pustii?.

Astăzi, e o zi oarecare,

Muncești orice, nu ai onoare.

Si tu tot vrei, nu dovedești,

De azi pe mâine să trăiești.

Iubesc fulgii de nea,

Atât de puri,

Ei cad tacuti,

Acoperind întinsul tot,

Și inima-mi,cu albul lor.

Privesc dansul lor,

Feeric,lin,ușor,

Și mă întorc în timp-

Sunt iar copil,

Am aripi albe,zbor..

Iubesc fulgii de nea,

De-aș fi putut,

As fi ales sa fiu un fulg..

Sa mă topesc tăcut,

Fara durere,

Privind întinsul alb,

Destinul meu frumos

De-a bucura ființe efemere,

Cu suflete zbatandu-se,

Cu lacrimi grele...

Iubesc fulgii de nea,

Și-as vrea ca sufletele noastre

Să aibă albul lor,

Să treacă frumos,sublim,

Prin viață aceasta,

Sa se topească lin,

Fara durere,fara chin,

Cântând frumoasa simfonie

A minunatului lor destin..

De-ar cânta popa la groapă,

Numai cântece de amor,

Ar dansa mortul din pleoapă,

Și mi-aș fi dorit să mor.

Și de-ar bate-n loc de clopot,

Două tobe sănătoase,

Îngerii ar veni în ropot,

Și-ar dansa pe parastase.

Iară sunetul de toacă,

Dacă-n boxe ar exploda,

Ar veni din iad la joacă,

Lucifer și armata sa.

De-ar fi moartea veselie,

Iară viața înmormântare,

Toți am sta pe năsălie,

Și-am boci cu o cântare,

Timpul oricum prea repede trecea

Chiar dacă se mai oprea

Noi doi, am fost și vom fi

Găsiți în infinitul ce nu se va sfârși.

Tu ești soarele ce mă-ncălzește,

Luna sub care visez,

Timpul ce se mai oprește

Fără să-mi imaginez.

O mie și una de stele din noapte

Îmi comunică prin șoapte

Fiind aprinse pentru a-ți arăta

Calea spre inima mea.

Un simplu fenomen am distins:

Înainte de tine… nimic n-avea sens

Dar, acum, fără ca să mai gândesc

Împreună cu tine, simt ca trăiesc.

Doar evitând vorba lumii,

Urmându-mi vocea inimii,

Spre tine călătoresc

Ca să-ți spun că TE IUBESC!

20.08.24

Zi și noapte mă gândesc -

Cu ce mereu greșesc?

Știu a asculta,

Pe toți a respecta...

Dar când m-am prefăcut,

Încet totul a trecut,

Devenind mult mai plăcut,

Ceea-n ce n-am mai crezut.

Cu adevărat ca să discut

Așa viața a-nceput,

Mereu fiind văzut

Un chip vesel și plăcut.

Nimeni nu s-a întrebat,

Cum am tot evoluat

Din cale n -am abătut,

Drum lung am străbătut.

Gândul doar la carte,

Prezentând frumoase arte,

L-aveam fără a percepe

Cum viața se începe.

Apare recrutată,

Nicicând căutată,

O schimbare adevărată,

Din suflet respectată.

Frumos să zâmbesc,

Aș vrea eu să vorbesc,

Clipa s-o trăiesc,

Spunându-i că-l iubesc!

10.05.24

Un sat plin cu istorii

Cu vii amintiri

Apare din abisuri

printre oameni și copii.

Un sat cu demnitate,

Plin de libertate,

Cu valori importante,

De dreptate si solemnitate!

Compusă pe 14.10.2021

Am ieșit la o plimbare

În seara strălucitoare

Perseidele am privit

Și frumos ne-am tot vorbit.

O ploaie de meteori

Poți s-o vezi, dar rareori

În noaptea misterelor

Vine și căderea stelelor.

E mereu extraordinar

Să călătorim imaginar,

Privind cerul minunat

Ce-i frumos înstelat.

Precum Soarele și Luna,

Fiind mereu împreună

La fel și Eu, alături de Tine

Mă simt deja cu mult mai bine!

13.08.24

De-ai s-ajungi

În versuri lungi,

Vreau ca să-ți descriu,

Sentimentul cel mai viu...

S-a ivit în claritate

Și n-a fost el înțeles,

Dar apoi cu puritate

S-a lăsat subînțeles.

Mereu m-am tot gândit

Că-n nimic nu mă implic

Dar oricum mi-ai împărțit

Sentimentul cel lipsit.

Nu știu cum ai reușit

Dar cumva m-ai cucerit

Fiind atât de diferit

Te-ai ales a fi iubit.

În ritm grăbit

Soarele a răsărit

Și frumos a licărit

Într-un deal umbrit.

La fel și dragostea

Precum o stea,

Mereu călătorea

În inimioara mea.

13.05.24

Dacă aș fi ca soarele

Ți-aș fi alături mereu,

Ți-aș lumina cărările

Mergând ca un leu.

Dacă aș fi ca aerul

Te-aș însoți mereu,

Te-aș feri de gerul

Ce trece-n șemineu .

Dacă aș fi ca o idee

Te-aș înconjura mereu,

Te-aș conduce pe alee

Găsind un nou antreu.

Dacă aș fi ca luna

Te-aș proteja mereu,

Te-aș ocoli de furtuna

Ce vine în clișeu.

Dacă aș fi ca stelele

Te-aș îndruma mereu,

Te-aș urca pe treptele

Ce duc spre curcubeu.

 Dacă aș fi ca întunericul

Ți-aș schimba calea mereu,

Ți-aș arăta atunci drumul

Pe care te-aștept doar eu.

Dacă aș fi ca un stilou

Ți-aș scri nevoile mereu,

Ți-aș da sfatul de erou

Oferindu-ți ș-un trofeu.

Dacă aș fi ca un carnet

Ți-aș păstra taina mereu,

Ți-aș fi ca un magnet,

Ce te ajută oricând la greu.

Dacă aș fi ca și un nor

Ți-aș da umbră mereu,

Ți-aș spune de-un dor

Ce așteaptă-n apogeu.

Dacă aș fi eu ca o cheie

Te-aș aștepta mereu,

Te-aș privi ca o scanteie

Pân' te văd după antreu.

Dacă aș fi eu ca un lacăt

Te-aș visa în drum mereu,

Te-aș lasa până la capăt

Când venita-i tu noneu.

Dacă aș fi de după ușă

Te-aș simți mereu,

Te-aș simți ca pe o nișă

Ascuns ca-n minereu.

Dacă aș fi eu universul

Te-aș aprecia mereu,

Te-aș căta în versul

Destinat de Dumnezeu.

Dacă aș fi eu mai aproape

Te-aș îmbrățișa mereu,

Te-aș lasa a reîncepe

Zi de zi un nou apogeu.

Dacă aș fi în locul timpului

Te-aș opri pe loc mereu,

Te-aș duce-n sfârșitul infinitului

Ca să-ți pun iubirea ca trofeu.

Dacă aș fi eu lângă tine

Te-aș încuraja mereu,

Te-aș iubi si in inferne

Fiind doar eroul meu.

Dacă aș fi precum un zmeu

Ți-aș vedea ochii mereu,

Ți-aș spune ca ești al meu

Cu sau fără apogeu.

Dacă aș fi precum o minge

Ți-aș da goluri eu mereu,

Ți-aș spune - învinge

Tot ce stă în drumul tău.

Dacă aș fi ca un vânt

Te-aș cuprinde mereu,

Te-aș încălzi cu un sărut

Zburând ca un zmeu.

Dacă aș fi eu lângă tine...

06.10.24