Cântă-mi la pian
hai mai cântă mi
să mă prefac că te aud
poate mă poți adormi
ai un chip pictat, crud
hai mai arată te odată
să mă prefac că te văd
sunt tristă, ciudată
poate așa mă lepăd
cântă mi din nou
cu degetele pe pian
totul e un ecou
parcă mai trece un an
acordă mi o șansă
să te pot iubi ca niciodată
poate nu intru în transă
mă simt slabă, uscată
dar hai sa ne privim
e ca și cum ne-am cunoscut
ușor, ușor ne potrivim
acest cântec, plăcut
ador melodiile la pian
cu mici detalii, mici
te văd puțin sec, aerian
te rog acum sa nu strici
să nu strici dragostea
pe care ți-o dau ție
băiatul din tine se prostea
hai să găsim o soluție
eu zic să-mi mai cânți
să uit de toate astea
căci inima de mi-o frămânți
pentru toată dragostea
Iubește mă așa cum știi
dar nu mă lăsa la fund
pe toate aceste hârtii
versul e cel mai profund
îți promit, ba nu îți jur
că voi fi demnă pentru tine
iubește-mă cu suflet pur
un cântec transformat în bine
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Florentina Chiriac
Дата публикации: 14 августа 2023
Просмотры: 705
Стихи из этой категории
Într-o zi de vară
Într-o zi de vară
Privirea ta m-a tulburat,
A noastră prima întâlnire,
A fost de neuitat.
Ai perceput ca ești al meu odinioară,
Și eu am înțeles că sunt a ta,
M-ai strâns în brațe într-o zi de vară,
Punându-mi mâna mea în mâna ta.
Stârnit-au-n mine o credere,
Cum n-am simțit până acum,
Dragostea din prima vedere,
Oare ea a fost, sau nu?
Însă apoi tu ai uitat de mine,
Iar eu mă sufocam de lacrimile amare,
Știai ce faci, ca nu e bine !
Dar tot ce noi iubim, peurmă moare.
Când eu plecam te-am acuprins,
Lăsându-mi sufletul să piară,
Ce am numit dragoste, s-a stins,
Cum s-a aprins, într-o zi de vară.
De ce?
De ce anume asa s-a intimplat?
De ce?
Nu pot sa inteleg.
De ce pa altul mai schimbat,
De ce?De ce?
Nu mai are rost sa traiesc fara tine,
Viata nu mai are sens.
Cu inima distrusa-n mine,
Incerc din viata ta sa ies.
E greu,
Si nu pot,Nu reusesc,
Sa uit pe cine eu iubesc,
In inima-mi vei fi mereu.
O luna de neuitat.
Daua saptamini de iubire.
Si doar trei zile de neintelegere.
Nu mai mult.
Doar o luna,doua saptamini si trei zile,
De iubire
Si restul:
Infern si suferire.
Poem de amor pentru tine
Te-aș putea iubi infinit,
Începând de acum...
Sau de când o să vrei!
Chiar de ieri...
O să-ți scriu un poem de mă lași,
Tu iubirea fiind,
Sau sărutul sau Luna zâmbind,
Celor ce ar vrea să se plimbe sub ea...
Oare tot ce-i trecut a murit?
Amintirele mor sau dor ori plâng,
Sau au aripi ce le-nalță la Cer
Zboară și dispar se topesc?
Cui îi pasă de ieri sau de ce-i apus?
Nu ești tu dragostea însăși
Iar eu sclavul amorului tău,
Viața ce o port la picioare ți-o pun,
Și te rog să mă lași să îți scriu
Cât de mult mi-ai lipsit,
Și că vreau să îți fur al tău de arome parfum și întregul mister,
Sau perpetuum dulcele-ți și de taină sărut...!
Nu ești tu doar un Înger sosit
Ce nu știe decât să iubească etern?
Nu ești tu chiar Amorul cel viu
Care vrea să dea viață celor triști,
Sau pierduți cum sunt eu?
(12/13 februarie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Orange and Caramel Tea
Amber flows of flavours in delicate array,
A waterfall sweet, alchemy alike survey,
Tastes of a new boundary, I can embrace,
As a fragrant smile, it makes me trace.
Glided essence, spun sunlight's nuzzle.
Precious gems, a trapping puzzle,
In hues of stars, where universe aligns,
Building love for their heavenly designs.
With each sip, I journey through delight,
Blend of orange warmth, her guise flight,
For in simple ritual, affection finds plea,
In the timeless dances of orange caramel tea.
From "Volumul Pot sa-ți spun ceva?/Can I tell you something?"
Ce-mi pasă...
Ce-mi pasă că trec clipe
Şi că nu se opresc,
Atâta timp cât numai
La tine mă gândesc!
Ce-mi pasă că trec zile
Şi că-s tot mai puţine,
Atâta timp cât iarăşi
Îmi este dor de tine!
Şi ce dacă trec anii
Şi nu se-ntorc din drum,
Atâta timp cât încă
Te mai iubesc şi-acum!
Dragoste fără de moarte
Să mă transformi în fulg de nea ,
Sau poate într-o pasăre măiastră ,
Să mă topesc , asfalt mormînt să-mi fie ,
Sau la cer să mă ridic , din văzduh un ultim cînt .
Să mă preschimbi în apă curgătoare ,
Sau poate într-un ocean , fără de margini ,
Și să mă bei , de gura-ți va fi însetată ,
Sau să te scalzi în mine toată ,de trupu-ți arde fără încetare .
Să mă adulmeci pe cîmpii , pe vîrf de munte , înflorind
Să-ți țin de umbră cînd arșița te va topi ,
Să fiu eu ceața care se ridică , la drum cînd te vei poticni ,
Să fiu pămînt pe care calci ,cărări line tu să bați
Să fiu al tău veșnic veșmînt ,
Și să nu uiți iubito tu , că dragostea-i nemuritoare .
Într-o zi de vară
Într-o zi de vară
Privirea ta m-a tulburat,
A noastră prima întâlnire,
A fost de neuitat.
Ai perceput ca ești al meu odinioară,
Și eu am înțeles că sunt a ta,
M-ai strâns în brațe într-o zi de vară,
Punându-mi mâna mea în mâna ta.
Stârnit-au-n mine o credere,
Cum n-am simțit până acum,
Dragostea din prima vedere,
Oare ea a fost, sau nu?
Însă apoi tu ai uitat de mine,
Iar eu mă sufocam de lacrimile amare,
Știai ce faci, ca nu e bine !
Dar tot ce noi iubim, peurmă moare.
Când eu plecam te-am acuprins,
Lăsându-mi sufletul să piară,
Ce am numit dragoste, s-a stins,
Cum s-a aprins, într-o zi de vară.
De ce?
De ce anume asa s-a intimplat?
De ce?
Nu pot sa inteleg.
De ce pa altul mai schimbat,
De ce?De ce?
Nu mai are rost sa traiesc fara tine,
Viata nu mai are sens.
Cu inima distrusa-n mine,
Incerc din viata ta sa ies.
E greu,
Si nu pot,Nu reusesc,
Sa uit pe cine eu iubesc,
In inima-mi vei fi mereu.
O luna de neuitat.
Daua saptamini de iubire.
Si doar trei zile de neintelegere.
Nu mai mult.
Doar o luna,doua saptamini si trei zile,
De iubire
Si restul:
Infern si suferire.
Poem de amor pentru tine
Te-aș putea iubi infinit,
Începând de acum...
Sau de când o să vrei!
Chiar de ieri...
O să-ți scriu un poem de mă lași,
Tu iubirea fiind,
Sau sărutul sau Luna zâmbind,
Celor ce ar vrea să se plimbe sub ea...
Oare tot ce-i trecut a murit?
Amintirele mor sau dor ori plâng,
Sau au aripi ce le-nalță la Cer
Zboară și dispar se topesc?
Cui îi pasă de ieri sau de ce-i apus?
Nu ești tu dragostea însăși
Iar eu sclavul amorului tău,
Viața ce o port la picioare ți-o pun,
Și te rog să mă lași să îți scriu
Cât de mult mi-ai lipsit,
Și că vreau să îți fur al tău de arome parfum și întregul mister,
Sau perpetuum dulcele-ți și de taină sărut...!
Nu ești tu doar un Înger sosit
Ce nu știe decât să iubească etern?
Nu ești tu chiar Amorul cel viu
Care vrea să dea viață celor triști,
Sau pierduți cum sunt eu?
(12/13 februarie 2023 Horia Stănicel-Irepetabila iubire)
Orange and Caramel Tea
Amber flows of flavours in delicate array,
A waterfall sweet, alchemy alike survey,
Tastes of a new boundary, I can embrace,
As a fragrant smile, it makes me trace.
Glided essence, spun sunlight's nuzzle.
Precious gems, a trapping puzzle,
In hues of stars, where universe aligns,
Building love for their heavenly designs.
With each sip, I journey through delight,
Blend of orange warmth, her guise flight,
For in simple ritual, affection finds plea,
In the timeless dances of orange caramel tea.
From "Volumul Pot sa-ți spun ceva?/Can I tell you something?"
Ce-mi pasă...
Ce-mi pasă că trec clipe
Şi că nu se opresc,
Atâta timp cât numai
La tine mă gândesc!
Ce-mi pasă că trec zile
Şi că-s tot mai puţine,
Atâta timp cât iarăşi
Îmi este dor de tine!
Şi ce dacă trec anii
Şi nu se-ntorc din drum,
Atâta timp cât încă
Te mai iubesc şi-acum!
Dragoste fără de moarte
Să mă transformi în fulg de nea ,
Sau poate într-o pasăre măiastră ,
Să mă topesc , asfalt mormînt să-mi fie ,
Sau la cer să mă ridic , din văzduh un ultim cînt .
Să mă preschimbi în apă curgătoare ,
Sau poate într-un ocean , fără de margini ,
Și să mă bei , de gura-ți va fi însetată ,
Sau să te scalzi în mine toată ,de trupu-ți arde fără încetare .
Să mă adulmeci pe cîmpii , pe vîrf de munte , înflorind
Să-ți țin de umbră cînd arșița te va topi ,
Să fiu eu ceața care se ridică , la drum cînd te vei poticni ,
Să fiu pămînt pe care calci ,cărări line tu să bați
Să fiu al tău veșnic veșmînt ,
Și să nu uiți iubito tu , că dragostea-i nemuritoare .
Другие стихотворения автора
Frați din altă mamă
viața ma învățat mereu
sa nu aștept nimic , de la nimeni
și la bine și dar la greu
dar totuși suntem , oameni
avem opiniile diferite
e și normal pentru noi
inimile sa ne fie iubite
pe dinăuntru suntem goi
unii fara de milă
alții mai rai și întunecați
fii o persoana stabilă
fraților, suntem frați
frați din altă mamă
dar cu același sânge
pentru asta nu am teamă
acum te rog, numai plânge
hai sa dăm mână, cu mână
să cântăm imnul dreptății
cei cu inima cea bună
versurile realității
Dorul
am un nod un gât
și simt cum mă apasă
pe dinăuntru sunt urât
cu un dor ce nu mă lasă
un dor, de vremurile noastre
care cândva au contat
acum sunt alea voastre
altceva n am căutat
voiam doar sa fiu iubit
dar acum ce s a ales
in inimă sunt zdorbit
păcat că nu ai înțeles
uneori îmi vine să fug
căci mă apasă dorul
pe mine însuși mă distrug
și simt cum îmi iau zborul
singurătăți adâncuri
hai sa ne întâlnim din nou,
să fie totul diferit,
tu sa îmi fii din nou erou,
eu sa nu uit că te-am iubit
hai sa ne vorbim până târziu,
tu să înveți să numai pleci,
fără tine e foarte pustiu,
cu mine deloc numai petreci,
hai sa ne uităm în trecut,
am fost istorie împreună,
eu să uit ce mi-ai făcut
să devenim iar o lume, bună
hai sa ne privim,
de parcă nu ne-am fi văzut,
nici de vreau, nu ne oprim,
o proastă, căci te-am crezut
hai sa ne gândim,
dacă ar fi iar, dar diferit
o viață întreagă să ne iubim,
e ca și cum n-am suferit..
respectul față de om
dacă lovești o femeie
nu te numești barbat
ea poate să încheie
căci tu sigur nu te ai schimbat
nici lovind un bărbat
nu ești femeie adevărată
respectul l ai încheiat
femeia ta e supărată
dar nu e a ta, căci o lovești
fără milă dai in ea
dar uiți cum o privești
doar stătea și te veghea
respectul față de omenire
ține l in tine permanent
ține minte ai o mamă, rușine
uită de acest comportament
Frați din altă mamă
viața ma învățat mereu
sa nu aștept nimic , de la nimeni
și la bine și dar la greu
dar totuși suntem , oameni
avem opiniile diferite
e și normal pentru noi
inimile sa ne fie iubite
pe dinăuntru suntem goi
unii fara de milă
alții mai rai și întunecați
fii o persoana stabilă
fraților, suntem frați
frați din altă mamă
dar cu același sânge
pentru asta nu am teamă
acum te rog, numai plânge
hai sa dăm mână, cu mână
să cântăm imnul dreptății
cei cu inima cea bună
versurile realității
Dorul
am un nod un gât
și simt cum mă apasă
pe dinăuntru sunt urât
cu un dor ce nu mă lasă
un dor, de vremurile noastre
care cândva au contat
acum sunt alea voastre
altceva n am căutat
voiam doar sa fiu iubit
dar acum ce s a ales
in inimă sunt zdorbit
păcat că nu ai înțeles
uneori îmi vine să fug
căci mă apasă dorul
pe mine însuși mă distrug
și simt cum îmi iau zborul
singurătăți adâncuri
hai sa ne întâlnim din nou,
să fie totul diferit,
tu sa îmi fii din nou erou,
eu sa nu uit că te-am iubit
hai sa ne vorbim până târziu,
tu să înveți să numai pleci,
fără tine e foarte pustiu,
cu mine deloc numai petreci,
hai sa ne uităm în trecut,
am fost istorie împreună,
eu să uit ce mi-ai făcut
să devenim iar o lume, bună
hai sa ne privim,
de parcă nu ne-am fi văzut,
nici de vreau, nu ne oprim,
o proastă, căci te-am crezut
hai sa ne gândim,
dacă ar fi iar, dar diferit
o viață întreagă să ne iubim,
e ca și cum n-am suferit..
respectul față de om
dacă lovești o femeie
nu te numești barbat
ea poate să încheie
căci tu sigur nu te ai schimbat
nici lovind un bărbat
nu ești femeie adevărată
respectul l ai încheiat
femeia ta e supărată
dar nu e a ta, căci o lovești
fără milă dai in ea
dar uiți cum o privești
doar stătea și te veghea
respectul față de omenire
ține l in tine permanent
ține minte ai o mamă, rușine
uită de acest comportament
Frați din altă mamă
viața ma învățat mereu
sa nu aștept nimic , de la nimeni
și la bine și dar la greu
dar totuși suntem , oameni
avem opiniile diferite
e și normal pentru noi
inimile sa ne fie iubite
pe dinăuntru suntem goi
unii fara de milă
alții mai rai și întunecați
fii o persoana stabilă
fraților, suntem frați
frați din altă mamă
dar cu același sânge
pentru asta nu am teamă
acum te rog, numai plânge
hai sa dăm mână, cu mână
să cântăm imnul dreptății
cei cu inima cea bună
versurile realității
Dorul
am un nod un gât
și simt cum mă apasă
pe dinăuntru sunt urât
cu un dor ce nu mă lasă
un dor, de vremurile noastre
care cândva au contat
acum sunt alea voastre
altceva n am căutat
voiam doar sa fiu iubit
dar acum ce s a ales
in inimă sunt zdorbit
păcat că nu ai înțeles
uneori îmi vine să fug
căci mă apasă dorul
pe mine însuși mă distrug
și simt cum îmi iau zborul