Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Cătălin Teodoreanu
Дата публикации: 24 сентября 2023
Просмотры: 644
Стихи из этой категории
Ion pozitiv
Ieșită pe balcon
După un duș fierbinte
Te văd trecând pe bulevard...
De-ai ști... că te aveam în minte...
Imaginea verii cu al tău vin
Mi-a acoperit privirea
Păcat... nu pot să te sun...
M-ai acuza cu... hărțuirea...
Și te-am privit cu ochii uzi
Cum mi te pierzi printre mașini
Te-am strigat în gând...poate m-auzi
Și te întorci să mă fericești cu-n vin...
E rece, mâinile-mi tremură
lar sufletul mi se cutremură
De durere și de dor amar
Și că tot în jur e doar neclar....
E seara Sfântului Ion
Și azi in gând cu tine o s-adorm...
Ce trăiesc e atât de primitiv..
Te-am zărit...mi-e seara un Ion pozitiv..
Inima, un vulcan
Inima este ca un nestins vulcan.
Strânge în suflet multe momente
Și întreg alaiul de sentimente,
Și în timp izbucnește ca un hurican.
O hrănești cu lieduri și versuri,
Prin care muzica și poezia
Lasă să intervină amnezia
Clipelor nedorite în sensuri.
Bătăile inimii îmi sunt orchestra,
Și gândurile un sunet de viori.
Sentimentele-s un cuplu de fiori,
Bagheta destinului este maestra.
Clocotește în suflet nădejdea
Că mai poți obține de la soartă
Cheia care deschide o poartă
Prin care gonești deznădejdea.
Arcușul jucăuș pe coardele vieții
Provoacă destinul să vibreze,
În inimă palpitații să genereze,
Dăruind un dulce aspect dimineții.
Ție!
Ție ți-am dat iubirea mea de fată,
pe care încerca s-o fure altcineva,
Iar tu doar te-ai jucat cu mine, fără
să-mi spui că mai există cineva.
Ție ți-am zis pentru întâia oară cuvàntul
te iubesc și-s fericită,
Sperând că-n timp tu vei rosti la fel,
iar eu voi fi cea dorită.
Ție ți-am iertat minciuna și am crezut
că te vei îndrepta,
Dar n-am știut că cel ce-nșeală odată,
isprava o va repeta.
Ție ți-am cerut să-mi spui ce vrei
să faci în astă viață,
Iar tu cu nonșalanță, m-ai dus cu vorba
și m-ai ținut în ceață.
Ție îți cer să pleci de lângă mine,
chiar dacă inima mă doare,
Că rațiunea mă îndeamnă, să nu mă las
cumpărată cu o floare.
Pe tine te-am iubit, iar tu doar ai mimat
că ești îndrăgostit,
Acum încerc să uit că inima ți-am dat,
iar tu m-ai păcălit.
Ție îți scriu să știi că-mi este bine,
de când ai plecat,
Și-n fiecare zi mă rog la Domnul,
să fii omul..binecuvântat!
Vis rosu
Și iar mi-e dor babe... dor de tine!
Şi dor mi-a fost chiar de-am tăcut..
Ími bate-n inimă și-mi curge-n vene
Azi parcă mai mult ca la început
Chiar de tăcerile îmi sunt mortale
Încerc să-ţi mai scriu un poem
Visând la degustări criminale
Împreună îmbrățișați să stăm...
Scriind mă-ntreb.. ce ai avut cu mine?
De ce poveștii ai pus punct?
De ce s-au întâlnit două destine?
Dacă-n tăceri absurde s-au pierdut?
..imi este așa de dor de ce visam să fie
C-un vin roșu în 2, lângă un șemineu
Cu buzele pe buze să-ti scriu o poezie
C-un cântec la chitară să-ncânt sufletul tău...
#winedrops #onewinewoman #unpahardepoezie
"Unforgettable" în franceză
Unforgettable, that's what you are
Unforgettable though near or far
Like a song of love that clings to me
How the thought of you does things to me
Never before has someone been more
Unforgettable in every way
And forever more, that's how you'll stay
That's why, darling, it's incredible
That someone so unforgettable
Thinks that I am unforgettable too
Unforgettable in every way
And forever more, that's how you'll stay
That's why, darling, it's incredible
That someone so unforgettable
Thinks that I am unforgettable too.
Inoubliable
Inoubliable, c'est ce que tu es
Inoubliable de près ou de loin
Comme une chanson d'amour qui s'accroche à moi
Comment la pensée de toi me fait des choses
Jamais auparavant quelqu'un n'a été plus
Inoubliable à tous points de vue
Et pour toujours, c'est comme ça que tu resteras
C'est pourquoi, chérie, c'est incroyable
Ce quelqu'un de si inoubliable
Je pense que je suis aussi inoubliable
Inoubliable à tous points de vue
Et pour toujours, c'est comme ça que tu resteras
C'est pourquoi, chérie, c'est incroyable
Ce quelqu'un de si inoubliable
Je pense que je suis aussi inoubliable.
Ion pozitiv
Ieșită pe balcon
După un duș fierbinte
Te văd trecând pe bulevard...
De-ai ști... că te aveam în minte...
Imaginea verii cu al tău vin
Mi-a acoperit privirea
Păcat... nu pot să te sun...
M-ai acuza cu... hărțuirea...
Și te-am privit cu ochii uzi
Cum mi te pierzi printre mașini
Te-am strigat în gând...poate m-auzi
Și te întorci să mă fericești cu-n vin...
E rece, mâinile-mi tremură
lar sufletul mi se cutremură
De durere și de dor amar
Și că tot în jur e doar neclar....
E seara Sfântului Ion
Și azi in gând cu tine o s-adorm...
Ce trăiesc e atât de primitiv..
Te-am zărit...mi-e seara un Ion pozitiv..
Inima, un vulcan
Inima este ca un nestins vulcan.
Strânge în suflet multe momente
Și întreg alaiul de sentimente,
Și în timp izbucnește ca un hurican.
O hrănești cu lieduri și versuri,
Prin care muzica și poezia
Lasă să intervină amnezia
Clipelor nedorite în sensuri.
Bătăile inimii îmi sunt orchestra,
Și gândurile un sunet de viori.
Sentimentele-s un cuplu de fiori,
Bagheta destinului este maestra.
Clocotește în suflet nădejdea
Că mai poți obține de la soartă
Cheia care deschide o poartă
Prin care gonești deznădejdea.
Arcușul jucăuș pe coardele vieții
Provoacă destinul să vibreze,
În inimă palpitații să genereze,
Dăruind un dulce aspect dimineții.
Ție!
Ție ți-am dat iubirea mea de fată,
pe care încerca s-o fure altcineva,
Iar tu doar te-ai jucat cu mine, fără
să-mi spui că mai există cineva.
Ție ți-am zis pentru întâia oară cuvàntul
te iubesc și-s fericită,
Sperând că-n timp tu vei rosti la fel,
iar eu voi fi cea dorită.
Ție ți-am iertat minciuna și am crezut
că te vei îndrepta,
Dar n-am știut că cel ce-nșeală odată,
isprava o va repeta.
Ție ți-am cerut să-mi spui ce vrei
să faci în astă viață,
Iar tu cu nonșalanță, m-ai dus cu vorba
și m-ai ținut în ceață.
Ție îți cer să pleci de lângă mine,
chiar dacă inima mă doare,
Că rațiunea mă îndeamnă, să nu mă las
cumpărată cu o floare.
Pe tine te-am iubit, iar tu doar ai mimat
că ești îndrăgostit,
Acum încerc să uit că inima ți-am dat,
iar tu m-ai păcălit.
Ție îți scriu să știi că-mi este bine,
de când ai plecat,
Și-n fiecare zi mă rog la Domnul,
să fii omul..binecuvântat!
Vis rosu
Și iar mi-e dor babe... dor de tine!
Şi dor mi-a fost chiar de-am tăcut..
Ími bate-n inimă și-mi curge-n vene
Azi parcă mai mult ca la început
Chiar de tăcerile îmi sunt mortale
Încerc să-ţi mai scriu un poem
Visând la degustări criminale
Împreună îmbrățișați să stăm...
Scriind mă-ntreb.. ce ai avut cu mine?
De ce poveștii ai pus punct?
De ce s-au întâlnit două destine?
Dacă-n tăceri absurde s-au pierdut?
..imi este așa de dor de ce visam să fie
C-un vin roșu în 2, lângă un șemineu
Cu buzele pe buze să-ti scriu o poezie
C-un cântec la chitară să-ncânt sufletul tău...
#winedrops #onewinewoman #unpahardepoezie
"Unforgettable" în franceză
Unforgettable, that's what you are
Unforgettable though near or far
Like a song of love that clings to me
How the thought of you does things to me
Never before has someone been more
Unforgettable in every way
And forever more, that's how you'll stay
That's why, darling, it's incredible
That someone so unforgettable
Thinks that I am unforgettable too
Unforgettable in every way
And forever more, that's how you'll stay
That's why, darling, it's incredible
That someone so unforgettable
Thinks that I am unforgettable too.
Inoubliable
Inoubliable, c'est ce que tu es
Inoubliable de près ou de loin
Comme une chanson d'amour qui s'accroche à moi
Comment la pensée de toi me fait des choses
Jamais auparavant quelqu'un n'a été plus
Inoubliable à tous points de vue
Et pour toujours, c'est comme ça que tu resteras
C'est pourquoi, chérie, c'est incroyable
Ce quelqu'un de si inoubliable
Je pense que je suis aussi inoubliable
Inoubliable à tous points de vue
Et pour toujours, c'est comme ça que tu resteras
C'est pourquoi, chérie, c'est incroyable
Ce quelqu'un de si inoubliable
Je pense que je suis aussi inoubliable.
Другие стихотворения автора
Sfinţi
E atât de multă noapte-n noi,
Că bâjbâim orbeşte,
Chiar şi atunci când nu sunt nori
Şi soarele luceşte.
Şi chiar de nu suntem miopi,
Cu sufletele oarbe
Umblăm pe dinăuntru orbi,
Purtând bastoane albe.
Şi întunericul difuz,
Ce ne cuprinde lutul,
Ne umple până la refuz
Şi inima, şi gândul.
Doar unii dintre noi răzbim
Tenebrele prelungi,
Când sfinţi, Lumina o zărim
Pe lemnul propriei cruci.
Adicţie
Sunt dependent de tine,
Când vreau să mă droghez,
Nu iau amfetamine,
Te alint şi te curtez!
Nu-mi trebuie nici prafuri,
Pe nas ca să le trag,
Nu-mi trebuie cocaină
Când te sărut cu drag.
Şi te privesc cu sete
În ochii larg deschişi,
Nu-mi trebuie marijuana,
Nu-mi trebuie haşiş.
Nu vreau nici heroină,
Vreau doar să nu mă laşi,
Cum pleci pentru o clipă,
Cum intru în sevraj.
Sunt dependent de tine,
Când vreau ca să plutesc,
Nu bag seringa-n mine,
Te alint şi te iubesc!
Artista
Îmi place cum reciţi
Poeme, diafan,
Cum cânţi la mandolină,
Chitară şi pian.
Îmi place cum scrii versuri
Şi cu şi fără rimă,
Cum excelezi în proză,
Care îţi e sublimă!
Îmi place cum pictezi
Şi în ulei şi-n guaşe,
Cum realizezi portrete,
Diverse peisaje.
Îmi place tot ce faci
În diferite arte,
Dar cel mai mult artisto
Îmi placi tu, de departe!
Tu, iartă-mă, Isuse!
Tu, iartă-mă, Hristose!
Tu iartă-mă, că-s om
Şi că sunt şi piron
Ce încă-Ţi trec prin oase.
Că-n coastele-Ţi împunse,
Eu suliţă încă sunt
Şi spin pe capul sfânt
Şi oţetul de pe buze.
Tu, iartă-mă, Isuse!
Că Te tot răstignesc,
Cum tot păcătuiesc
Şi tot îmi caut scuze.
De parcă nu-Ţi ajunge
Să simţi de sânge scurse
Picioarele-Ţi străpunse,
De mii de ani pe cruce.
Tu, iartă-mă, Isuse!
Ia-mă iubito...
Ia-mă iubito şi mă frânge ca pe o pâine coaptă
Şi dă-mă la sărmanii ce trec pe lângă poartă,
Să le astâmperi foamea cumva cu nişte pâine
Şi să-şi aducă aminte din când în când de mine.
Ia-mă iubito şi du-mă la oala cu mâncare
Şi aruncă-mă-n bucate ca pe un praf de sare
Şi dă-mă de pomană la oamenii de rând,
De mine să-şi aducă aminte când şi când.
Ia-mă iubito şi mă varsă prin cănile de lut,
Ca pe vinul cel roşu şi dulce la băut,
Să-nchine toţi săracii, atunci când mă vor bea,
Din când în când iubito...în amintirea mea.
Arsenal
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund cuţit,
Ce până la plăsele,
În inimă stă-nfipt.
Cuţit ce e-ncrustat
Pe lama de argint,
Cu vocea ta cea blândă
Şi şoapte de alint.
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund stilet,
Ce-n inimă se-mplântă
Odată ajuns la piept.
Stilet care pe lamă
E încrustat cu dor,
Cu vocea ta cea dulce
Şi şoapte de amor.
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund pumnal,
Ce-n inimă pătrunde
Cu zimţii de metal.
Pumnal ce e-ncrustat
Pe lamă şi pe zimţi,
Cu vocea ta cea caldă
Şi şoaptele fierbinţi.
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund pumnal,
Stilet, cuţit...iubito,
Întregul arsenal!
Sfinţi
E atât de multă noapte-n noi,
Că bâjbâim orbeşte,
Chiar şi atunci când nu sunt nori
Şi soarele luceşte.
Şi chiar de nu suntem miopi,
Cu sufletele oarbe
Umblăm pe dinăuntru orbi,
Purtând bastoane albe.
Şi întunericul difuz,
Ce ne cuprinde lutul,
Ne umple până la refuz
Şi inima, şi gândul.
Doar unii dintre noi răzbim
Tenebrele prelungi,
Când sfinţi, Lumina o zărim
Pe lemnul propriei cruci.
Adicţie
Sunt dependent de tine,
Când vreau să mă droghez,
Nu iau amfetamine,
Te alint şi te curtez!
Nu-mi trebuie nici prafuri,
Pe nas ca să le trag,
Nu-mi trebuie cocaină
Când te sărut cu drag.
Şi te privesc cu sete
În ochii larg deschişi,
Nu-mi trebuie marijuana,
Nu-mi trebuie haşiş.
Nu vreau nici heroină,
Vreau doar să nu mă laşi,
Cum pleci pentru o clipă,
Cum intru în sevraj.
Sunt dependent de tine,
Când vreau ca să plutesc,
Nu bag seringa-n mine,
Te alint şi te iubesc!
Artista
Îmi place cum reciţi
Poeme, diafan,
Cum cânţi la mandolină,
Chitară şi pian.
Îmi place cum scrii versuri
Şi cu şi fără rimă,
Cum excelezi în proză,
Care îţi e sublimă!
Îmi place cum pictezi
Şi în ulei şi-n guaşe,
Cum realizezi portrete,
Diverse peisaje.
Îmi place tot ce faci
În diferite arte,
Dar cel mai mult artisto
Îmi placi tu, de departe!
Tu, iartă-mă, Isuse!
Tu, iartă-mă, Hristose!
Tu iartă-mă, că-s om
Şi că sunt şi piron
Ce încă-Ţi trec prin oase.
Că-n coastele-Ţi împunse,
Eu suliţă încă sunt
Şi spin pe capul sfânt
Şi oţetul de pe buze.
Tu, iartă-mă, Isuse!
Că Te tot răstignesc,
Cum tot păcătuiesc
Şi tot îmi caut scuze.
De parcă nu-Ţi ajunge
Să simţi de sânge scurse
Picioarele-Ţi străpunse,
De mii de ani pe cruce.
Tu, iartă-mă, Isuse!
Ia-mă iubito...
Ia-mă iubito şi mă frânge ca pe o pâine coaptă
Şi dă-mă la sărmanii ce trec pe lângă poartă,
Să le astâmperi foamea cumva cu nişte pâine
Şi să-şi aducă aminte din când în când de mine.
Ia-mă iubito şi du-mă la oala cu mâncare
Şi aruncă-mă-n bucate ca pe un praf de sare
Şi dă-mă de pomană la oamenii de rând,
De mine să-şi aducă aminte când şi când.
Ia-mă iubito şi mă varsă prin cănile de lut,
Ca pe vinul cel roşu şi dulce la băut,
Să-nchine toţi săracii, atunci când mă vor bea,
Din când în când iubito...în amintirea mea.
Arsenal
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund cuţit,
Ce până la plăsele,
În inimă stă-nfipt.
Cuţit ce e-ncrustat
Pe lama de argint,
Cu vocea ta cea blândă
Şi şoapte de alint.
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund stilet,
Ce-n inimă se-mplântă
Odată ajuns la piept.
Stilet care pe lamă
E încrustat cu dor,
Cu vocea ta cea dulce
Şi şoapte de amor.
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund pumnal,
Ce-n inimă pătrunde
Cu zimţii de metal.
Pumnal ce e-ncrustat
Pe lamă şi pe zimţi,
Cu vocea ta cea caldă
Şi şoaptele fierbinţi.
Mă-ntrebi ce e iubirea
Şi îţi răspund pumnal,
Stilet, cuţit...iubito,
Întregul arsenal!