Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Cătălin Teodoreanu
Дата публикации: 24 сентября 2023
Просмотры: 656
Стихи из этой категории
Femeia unui singur vin
Ne-am visat babe intr-o noapte
Cum ne bucuram de toate
De toate plăcerile lumii
C-un vin în lumina lun.i..
Te-am visat și-n altă noapte
C-un vin cum mắ alintai
Si-mi erai atât de-aproape
Râdeai și mă-mbrățişai.
Azi zadarnic îmi e visul
Nici nu-mi vine să-I mai scriu
Închei astfel manuscrisul
Femeia unui singur vin..subscriu.
XXXX
Îmi era greață de dragoste,
O uram, dar tu, tu
Mai făcut să îmi placă...
„Nesăbuit-o” asta îmi spune vocea din capul meu...
De ce el? La ce te-ai gândit sau nu ai făcut-o?
Critica continua pe care i-am adus-o inimii mele
mă face să înțeleg cât de neprevăzută este dragostea
și cum te poate înșela inima:’( <3
Cântec de iubire
C-un râset cald aduci în inimi foc,
surâsul tău o lume ține-n loc
și ceru-ntreg e-n ochii tăi căprui
când tu iubirii zâmbet doar îi spui.
Sclipiri de-argint sub pleoape-s vii,
născute-n vise fără chiar să știi,
în albe nopți aș vrea să-ți fur
săruturi mii și mii iubiri să-ți jur.
În părul tău etern aș vrea să pun
mănunchi de clipe ce mereu apun
și alte clipe ce din timp culeg
să-ți fie-n plete dorul ce îl leg.
Din șoapta gurii mele-n zori de zi
un farmec de viori să pot trezi,
răspunsul dulce-al primei îndoieli
din vorbe reci ce nu au rânduieli.
Iubiri trecute ce mi-au stat în drum
fuioare curg ca umbrele de fum,
te vreau, te-aștept, îți sunt sortit
căci ochii tăi căprui au înverzit.
Niciodată uitarea...
Ia-mi tot ce dorești,
Ia-mi munții și marea,
Îți dau ce voiești,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi ochii albaștri,
Ascunde-mi cărarea,
Îți dau tot ce am,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi lacrima pură,
Suprimă-mi iertarea,
Îți dau toată averea,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi cântul și dorul,
Ia-mi exaltarea,
Îți dărui și zborul,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi dreptul la tot,
Ia-mi viața de îndată,
Dar nu-mi cere să uit,
Chipul tău...niciodată.
Am găsit...
Am găsit urma ta
în amintirile mele
ca pe niște piese
într-un domino
vocea ta
îmi bucură simțurile
în serile tărzii
peste sufletele noastre
atârnă o lume
care ne strivește
doar visele noastre
scapă spre un timp infinit
Tot neamul meu...
Tot neamul meu e acuma sub lut,
Iar când păşesc e un pas peste tata,
De aceea mă aplec spre pământ să ascult,
Ce-mi zic străbunii şi care mi-e soarta.
Tot neamul meu e acuma sub iarbă,
Iar când păşesc o mângâi pe mama,
Sângele-n trup începe să-mi fiarbă,
Treptat înverzesc şi nu îmi dau seama.
Tot neamul meu e acuma în cer,
Iar când privesc sus, cineva mă priveşte,
Un semn dintr-o stea îmi apare stingher,
Şi simt cum în trup o celulă-mi sclipeşte.
Tot neamul meu e acuma în mine,
Şi-mi strigă din pământ, din ceruri înalte,
Când moartea va veni nefiresc şi la tine,
Prin pruncii tăi, să ne duci mai departe.
Femeia unui singur vin
Ne-am visat babe intr-o noapte
Cum ne bucuram de toate
De toate plăcerile lumii
C-un vin în lumina lun.i..
Te-am visat și-n altă noapte
C-un vin cum mắ alintai
Si-mi erai atât de-aproape
Râdeai și mă-mbrățişai.
Azi zadarnic îmi e visul
Nici nu-mi vine să-I mai scriu
Închei astfel manuscrisul
Femeia unui singur vin..subscriu.
XXXX
Îmi era greață de dragoste,
O uram, dar tu, tu
Mai făcut să îmi placă...
„Nesăbuit-o” asta îmi spune vocea din capul meu...
De ce el? La ce te-ai gândit sau nu ai făcut-o?
Critica continua pe care i-am adus-o inimii mele
mă face să înțeleg cât de neprevăzută este dragostea
și cum te poate înșela inima:’( <3
Cântec de iubire
C-un râset cald aduci în inimi foc,
surâsul tău o lume ține-n loc
și ceru-ntreg e-n ochii tăi căprui
când tu iubirii zâmbet doar îi spui.
Sclipiri de-argint sub pleoape-s vii,
născute-n vise fără chiar să știi,
în albe nopți aș vrea să-ți fur
săruturi mii și mii iubiri să-ți jur.
În părul tău etern aș vrea să pun
mănunchi de clipe ce mereu apun
și alte clipe ce din timp culeg
să-ți fie-n plete dorul ce îl leg.
Din șoapta gurii mele-n zori de zi
un farmec de viori să pot trezi,
răspunsul dulce-al primei îndoieli
din vorbe reci ce nu au rânduieli.
Iubiri trecute ce mi-au stat în drum
fuioare curg ca umbrele de fum,
te vreau, te-aștept, îți sunt sortit
căci ochii tăi căprui au înverzit.
Niciodată uitarea...
Ia-mi tot ce dorești,
Ia-mi munții și marea,
Îți dau ce voiești,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi ochii albaștri,
Ascunde-mi cărarea,
Îți dau tot ce am,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi lacrima pură,
Suprimă-mi iertarea,
Îți dau toată averea,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi cântul și dorul,
Ia-mi exaltarea,
Îți dărui și zborul,
Dar niciodată uitarea.
Ia-mi dreptul la tot,
Ia-mi viața de îndată,
Dar nu-mi cere să uit,
Chipul tău...niciodată.
Am găsit...
Am găsit urma ta
în amintirile mele
ca pe niște piese
într-un domino
vocea ta
îmi bucură simțurile
în serile tărzii
peste sufletele noastre
atârnă o lume
care ne strivește
doar visele noastre
scapă spre un timp infinit
Tot neamul meu...
Tot neamul meu e acuma sub lut,
Iar când păşesc e un pas peste tata,
De aceea mă aplec spre pământ să ascult,
Ce-mi zic străbunii şi care mi-e soarta.
Tot neamul meu e acuma sub iarbă,
Iar când păşesc o mângâi pe mama,
Sângele-n trup începe să-mi fiarbă,
Treptat înverzesc şi nu îmi dau seama.
Tot neamul meu e acuma în cer,
Iar când privesc sus, cineva mă priveşte,
Un semn dintr-o stea îmi apare stingher,
Şi simt cum în trup o celulă-mi sclipeşte.
Tot neamul meu e acuma în mine,
Şi-mi strigă din pământ, din ceruri înalte,
Când moartea va veni nefiresc şi la tine,
Prin pruncii tăi, să ne duci mai departe.
Другие стихотворения автора
Tu omule ce crezi că ştii...
Tu omule ce crezi că ştii ce-i fericirea,
Ai stat vreodată să te-ntrebi ce simte
Condorul care de pe stâncă se desprinde
Şi liber zboară după cum i-e firea?
Tu omule ce crezi că ştii ce-i dăruirea,
Ai stat vreodată să te-ntrebi cum poate
O stea pe care o priveşti în noapte,
Smerită să-ţi dea toată strălucirea?
Tu omule ce crezi că ştii ce e iubirea,
Ai stat vreodată să te-ntrebi cum este
Ca Dumnezeu din depărtări celeste
Să vină să-ţi aducă...mântuirea?
După tine...
Aş vrea să-ţi spun cât sufăr,
Cât te iubesc de mult,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mut.
Şi-aş vrea să îţi văd chipul,
Din ochi ca să ţi-l sorb,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s orb.
Şi-aş vrea să-ţi aud glasul
Cel dulce şi plăcut,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s surd.
Şi-aş vrea să scap odată
De dorul ce ţi-l port,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mort.
Două prăjiturele
Să ştii, noi doi iubito
Suntem frânturi de cer,
Date prin ciocolată
Şi lutul efemer.
Suntem făcute-n casă
De către aceeaşi mână,
Pudrate cu mult zahăr
Şi prafuri de ţărână.
Două prăjiturele
Cu aromă de pământ,
Ce vor sfârşi în gura
Aceluiaşi mormânt.
Dar făr' a lor dulceaţă
Ce va urca la cer,
Să fie judecată
De Dreptul Patiser.
Solstiţiul de iarnă
Ce greu se iscă zorii
Din cea mai lungă noapte,
Prin ziua cea mai scurtă
Lumina abia răzbate.
Că noapte este afară,
Aşa cum între stele
E noaptea care umple
Prăpastia dintre ele.
Iar falduri de-ntuneric
Boţesc perdeaua groasă
A nopţii, ca lumina
Cât mai târziu să iasă.
Cu toate acestea zorii,
Chiar mai devreme apar,
Că începând de astăzi
Lumina creşte iar.
Artista
Îmi place cum reciţi
Poeme, diafan,
Cum cânţi la mandolină,
Chitară şi pian.
Îmi place cum scrii versuri
Şi cu şi fără rimă,
Cum excelezi în proză,
Care îţi e sublimă!
Îmi place cum pictezi
Şi în ulei şi-n guaşe,
Cum realizezi portrete,
Diverse peisaje.
Îmi place tot ce faci
În diferite arte,
Dar cel mai mult artisto
Îmi placi tu, de departe!
Adicţie
Sunt dependent de tine,
Când vreau să mă droghez,
Nu iau amfetamine,
Te alint şi te curtez!
Nu-mi trebuie nici prafuri,
Pe nas ca să le trag,
Nu-mi trebuie cocaină
Când te sărut cu drag.
Şi te privesc cu sete
În ochii larg deschişi,
Nu-mi trebuie marijuana,
Nu-mi trebuie haşiş.
Nu vreau nici heroină,
Vreau doar să nu mă laşi,
Cum pleci pentru o clipă,
Cum intru în sevraj.
Sunt dependent de tine,
Când vreau ca să plutesc,
Nu bag seringa-n mine,
Te alint şi te iubesc!
Tu omule ce crezi că ştii...
Tu omule ce crezi că ştii ce-i fericirea,
Ai stat vreodată să te-ntrebi ce simte
Condorul care de pe stâncă se desprinde
Şi liber zboară după cum i-e firea?
Tu omule ce crezi că ştii ce-i dăruirea,
Ai stat vreodată să te-ntrebi cum poate
O stea pe care o priveşti în noapte,
Smerită să-ţi dea toată strălucirea?
Tu omule ce crezi că ştii ce e iubirea,
Ai stat vreodată să te-ntrebi cum este
Ca Dumnezeu din depărtări celeste
Să vină să-ţi aducă...mântuirea?
După tine...
Aş vrea să-ţi spun cât sufăr,
Cât te iubesc de mult,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mut.
Şi-aş vrea să îţi văd chipul,
Din ochi ca să ţi-l sorb,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s orb.
Şi-aş vrea să-ţi aud glasul
Cel dulce şi plăcut,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s surd.
Şi-aş vrea să scap odată
De dorul ce ţi-l port,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mort.
Două prăjiturele
Să ştii, noi doi iubito
Suntem frânturi de cer,
Date prin ciocolată
Şi lutul efemer.
Suntem făcute-n casă
De către aceeaşi mână,
Pudrate cu mult zahăr
Şi prafuri de ţărână.
Două prăjiturele
Cu aromă de pământ,
Ce vor sfârşi în gura
Aceluiaşi mormânt.
Dar făr' a lor dulceaţă
Ce va urca la cer,
Să fie judecată
De Dreptul Patiser.
Solstiţiul de iarnă
Ce greu se iscă zorii
Din cea mai lungă noapte,
Prin ziua cea mai scurtă
Lumina abia răzbate.
Că noapte este afară,
Aşa cum între stele
E noaptea care umple
Prăpastia dintre ele.
Iar falduri de-ntuneric
Boţesc perdeaua groasă
A nopţii, ca lumina
Cât mai târziu să iasă.
Cu toate acestea zorii,
Chiar mai devreme apar,
Că începând de astăzi
Lumina creşte iar.
Artista
Îmi place cum reciţi
Poeme, diafan,
Cum cânţi la mandolină,
Chitară şi pian.
Îmi place cum scrii versuri
Şi cu şi fără rimă,
Cum excelezi în proză,
Care îţi e sublimă!
Îmi place cum pictezi
Şi în ulei şi-n guaşe,
Cum realizezi portrete,
Diverse peisaje.
Îmi place tot ce faci
În diferite arte,
Dar cel mai mult artisto
Îmi placi tu, de departe!
Adicţie
Sunt dependent de tine,
Când vreau să mă droghez,
Nu iau amfetamine,
Te alint şi te curtez!
Nu-mi trebuie nici prafuri,
Pe nas ca să le trag,
Nu-mi trebuie cocaină
Când te sărut cu drag.
Şi te privesc cu sete
În ochii larg deschişi,
Nu-mi trebuie marijuana,
Nu-mi trebuie haşiş.
Nu vreau nici heroină,
Vreau doar să nu mă laşi,
Cum pleci pentru o clipă,
Cum intru în sevraj.
Sunt dependent de tine,
Când vreau ca să plutesc,
Nu bag seringa-n mine,
Te alint şi te iubesc!