Alt final
Îmbrățișează-mă, te rog, profund
În brațele tale sa ma afund
Între pernele tale sa ma scufund
Sa nu mai simt atâta dor acut..
Îmbrățișează-mă și nu-mi da drumul
Sa-mi înnoiesc pe piele parfumul
Lasa-mă să-ți servesc vinul
Sub paturică sa ridicăm volumul.
Privește la mine mai apoi
În ochi cum se citește un război
Cum ne visează pe ambii goi
Sub perne și pături moi...
Mi-a fost dor... sa rostim la unison
Să-nceapă războiul în semiton
Sa te cuprind...sa scriu cu un creion
Finalul nou... fără vreun abandon.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: OneWineWoman
#unpahardepoezie #onewinewoman
Дата публикации: 5 января
Просмотры: 327
Стихи из этой категории
O ultimă zi
Întoarce-te jos a mea stea păzitoare
Și ține-mă în palme,că să cad mai ușor
Din a ta grijă mulți sunt gata să ceară
Pentru a ta nemurire eu sunt gata să mor
Irosește-ți putere dar pe mine mă scapă
De veșnica spaimă de viitor
În schimb îți ofer păgâna mea viață
Și zilele mele de muritor
O zi să îmi lași,de mai mult n-am nevoie
Să reușesc să vorbesc despre ce n-am vorbit
Prea tăcut-a mea fire să spună ce simte
preafrumosului chip ce mă făcea fericit
“Ar trebui ca să știe,de ce să mai tac
Tot ce a fost a avut loc să fie
Și chiar de regret,nimic n-o să fac”
Mai lasă-mă moarte…
Mai lasă-mă moarte un pic,
Copiii sunt mici, cresc fără tata,
Nu vreau ritualul să-ţi stric,
Mai dă-mi câţiva ani, şi-apoi gata.
Mai lasă-mă moarte să stau,
Mama-i la pat şi-i bolnavă,
Am altceva la schimb să îţi dau,
Ia turma ce paşte-n dumbravă.
Mai lasă-mă moarte un timp,
Vreau cu ai mei să mă împac,
Îţi dau altceva ţie în schimb,
Ia de alături pielea de drac.
Mai lasă-mă moarte o vreme,
Am de păcate sufletul plin,
Îţi dau altceva la schimb, nu te teme,
Ia-mi nefericitul destin.
Despre gură
O gură de vin aș mai bea
Să pot adormi între stele
Nici somnul să vină nu vrea
De când dorul caută semne
O piatră-i pe inima grea
Atârnă cernindu-se-n vene
Cioplită-i de clipa ce-a rea
Doar timpul nisipu-l va cerne
O gură ce-aș vrea săruta
O gură cernită cu miere
Pe-o gură de rai m-ar purta
Tristețea uscându-se-ar piere
Topindu-mă-ncet mâna ta
Se scutură praful din stele
O gură de apă să-mi dea
Crescându-mi pe ramură pere
Zidită în mine e Ea
O gură de suflet îmi cere
Găsesc fremătând urma grea
Pitită adânc pe sub piele
O gură amară mă bea
Otravă lipindu-mi pe buze
O gură de foc de-aș avea
În ea să arunc ce mă frânge
O gură de aer aș vrea
O gură șoptindu-mi speranță
O gură de roșu aprins
Obrazul să-mi umple de viață
Dar te iubesc..
Mă îmbăt în răbdarea ta,
Dar mă sting ca focul lângă apă,
Mă pierd în lumina ta,
Că stau în negură totală,
Mă ridici până la stele,
Și înapoi cad, în gol abis,
Mă găsesc pierdută n-ele,
Și mă trezesc din al meu vis,
Tu ma iei, mă dai deoparte ,
Și îți vezi de al tău drum,
Povestea noastră dintr-o carte,
Are un farmec dur,
Dur ca valul fără urmă,
Urmă goală de mister,
Mister vag fără-nteles,
Neînțeles de al tău suflet,
Suflet gol, ca al tău regret,
Regret plin de vast secret,
Secret dus cu multă ură,
Ură amplă și abhor,
Ce mi-ai făcut, că te iubesc ,
Te urăsc, dar te iubesc ,
Te detest, dar te iubesc ,
Mă urăști și mă iubești..
Povestea ta n-are final,
Ești prezent, mereu constant,
Mă privești neriguros,
Dar nimic nu e frumos,
Atragi tot ce îți dorești ,
Lumea ta e ca n-povești,
Dar poveștile-s povesti,
Le citești, le prețuiești,
Și e bine să-nțelegi,
Că nu e așa cum crezi,
Între noi sunt doi pereți,
Nu ai voie s-ocolești.
SĂ CÂNȚI
Să cânți de bucurie,
Să cânți într-un amar…
Să cânți precum în colivie
Solitar, cântă un canar
Nemângâiatul aripat
De mult ,el zborul l-a uitat.
S- aduni într-un pocal
Lacrimi drept simbrie
Un oftat prelung, vocal
Privind la ușa cu zăvoare
Dorința - i avântul spre neant
Când viața-i într-o colivie
Cântul tău, un vis volant...
O ultimă zi
Întoarce-te jos a mea stea păzitoare
Și ține-mă în palme,că să cad mai ușor
Din a ta grijă mulți sunt gata să ceară
Pentru a ta nemurire eu sunt gata să mor
Irosește-ți putere dar pe mine mă scapă
De veșnica spaimă de viitor
În schimb îți ofer păgâna mea viață
Și zilele mele de muritor
O zi să îmi lași,de mai mult n-am nevoie
Să reușesc să vorbesc despre ce n-am vorbit
Prea tăcut-a mea fire să spună ce simte
preafrumosului chip ce mă făcea fericit
“Ar trebui ca să știe,de ce să mai tac
Tot ce a fost a avut loc să fie
Și chiar de regret,nimic n-o să fac”
Mai lasă-mă moarte…
Mai lasă-mă moarte un pic,
Copiii sunt mici, cresc fără tata,
Nu vreau ritualul să-ţi stric,
Mai dă-mi câţiva ani, şi-apoi gata.
Mai lasă-mă moarte să stau,
Mama-i la pat şi-i bolnavă,
Am altceva la schimb să îţi dau,
Ia turma ce paşte-n dumbravă.
Mai lasă-mă moarte un timp,
Vreau cu ai mei să mă împac,
Îţi dau altceva ţie în schimb,
Ia de alături pielea de drac.
Mai lasă-mă moarte o vreme,
Am de păcate sufletul plin,
Îţi dau altceva la schimb, nu te teme,
Ia-mi nefericitul destin.
Despre gură
O gură de vin aș mai bea
Să pot adormi între stele
Nici somnul să vină nu vrea
De când dorul caută semne
O piatră-i pe inima grea
Atârnă cernindu-se-n vene
Cioplită-i de clipa ce-a rea
Doar timpul nisipu-l va cerne
O gură ce-aș vrea săruta
O gură cernită cu miere
Pe-o gură de rai m-ar purta
Tristețea uscându-se-ar piere
Topindu-mă-ncet mâna ta
Se scutură praful din stele
O gură de apă să-mi dea
Crescându-mi pe ramură pere
Zidită în mine e Ea
O gură de suflet îmi cere
Găsesc fremătând urma grea
Pitită adânc pe sub piele
O gură amară mă bea
Otravă lipindu-mi pe buze
O gură de foc de-aș avea
În ea să arunc ce mă frânge
O gură de aer aș vrea
O gură șoptindu-mi speranță
O gură de roșu aprins
Obrazul să-mi umple de viață
Dar te iubesc..
Mă îmbăt în răbdarea ta,
Dar mă sting ca focul lângă apă,
Mă pierd în lumina ta,
Că stau în negură totală,
Mă ridici până la stele,
Și înapoi cad, în gol abis,
Mă găsesc pierdută n-ele,
Și mă trezesc din al meu vis,
Tu ma iei, mă dai deoparte ,
Și îți vezi de al tău drum,
Povestea noastră dintr-o carte,
Are un farmec dur,
Dur ca valul fără urmă,
Urmă goală de mister,
Mister vag fără-nteles,
Neînțeles de al tău suflet,
Suflet gol, ca al tău regret,
Regret plin de vast secret,
Secret dus cu multă ură,
Ură amplă și abhor,
Ce mi-ai făcut, că te iubesc ,
Te urăsc, dar te iubesc ,
Te detest, dar te iubesc ,
Mă urăști și mă iubești..
Povestea ta n-are final,
Ești prezent, mereu constant,
Mă privești neriguros,
Dar nimic nu e frumos,
Atragi tot ce îți dorești ,
Lumea ta e ca n-povești,
Dar poveștile-s povesti,
Le citești, le prețuiești,
Și e bine să-nțelegi,
Că nu e așa cum crezi,
Între noi sunt doi pereți,
Nu ai voie s-ocolești.
SĂ CÂNȚI
Să cânți de bucurie,
Să cânți într-un amar…
Să cânți precum în colivie
Solitar, cântă un canar
Nemângâiatul aripat
De mult ,el zborul l-a uitat.
S- aduni într-un pocal
Lacrimi drept simbrie
Un oftat prelung, vocal
Privind la ușa cu zăvoare
Dorința - i avântul spre neant
Când viața-i într-o colivie
Cântul tău, un vis volant...
Другие стихотворения автора
Eu când insist...îmi pasă!
Te-am scris pe cer, dar ploaia mi te-a șters
Distanța dintre noi, pare că-mi fură pasul
Te-am tot cautat, dar vantul tot mi te-a dus
Mai departe... nu-ți mai știu ochii, nu-ți mai știu glasul.
Am fost insistentă față de tine
Și nu pentru c-aș fi obsedată de atenția ta
Pur și simplu îmi păsa, am vrut să fie bine
Urma să pleci...n-am vrut să doară lipsa ta...
Și-am insistat...ți-am pus pe tavă sufletul meu
Ți-am spus ce doare, cum mă simt...
Tu nici o clipă nu ai dăruit din timpul tău
Unui vin... unei calde îmbrățișări de sfârșit.
Am insistat și m-ai privit cu indiferență
Îmi amintesc ades și sufletul mă doare
Cum ai tratat finalul nostru cu indolență
Când tot ce îmi doream era... o_mbrățisare.
Oricât am insistat, ai plecat... și tot ce azi mă-nconjoară
Îmi este viață pură pe hârtie...
Și tot ce în mine ai atins vreodată
S-a transformat în... nopți de poezie.
Gânduri
E mult prea trist sa simt
Ca pt tine n-am contat
Cât sa-mi fi dăruit
O-mbrățisare de final
Doare... de ce?...nu știu
Un "la multi ani" și eu
Să-ți urez as fi vrut...
A rămas ecou în sufletul meu...
Umilința mi-a fost imensă
Sa-ti vad ochii frumoși
Ce candva îmi zambeau
Ca azi...doar sunt furioși.
Frustrarea...nemărginită
Am crezut în ceva special
Și m-am lăsat ca-n povesti vrăjită
Visand la un vin în 2 de final.
De-ai sti ce teamă ma cuprinde
De se-ntampla in cale sa-mi ieși
Desi inima toata imi surâde
De chipul iti întâlnesc
De-ai ști ce doare dorul
În suflet cum îmi arde
Cat si-ar dori o alinare
C-un vin si o îmbrățișare...
Un curcubeu de sentimente
Uneori sufletul mi-l încearcă
Desi demult noi nu ne mai vorbim
Mi le infrang...si-astept sa-mi treacă...
Doar pentru o secundă
De-ai fi in locul meu
Sa simti și tu
Ce simt și eu
Ti-ai smulge inima din piept
Dar nu-ti doresc, ar fi nedrept.
Eu doar...te scriu...aștept sa treci
Nu mi-e ușor sa duc
Povara grea ce mi-ai lăsat
Ca n-ai avut in gand nicicând
Un vin și-o-mbrățisare de final...
Ades îmi amintesc
Vorbele tale grele
Sufletul inca-mi nimicesc
Când ma gândesc la ele...
Am tot insistat ...dar in zadar
De nimic nu vrei sa mai ai habar
Ma ignori stupid fără remușcare
Neștiind cât de mult inca doare...
Doare.. desi am renunțat
Sa mai sper intr-o schimbare
Gustul Vinului de buze mi-e străin
Și tu...și el sunteti cerneală pe o foaie...
Astă seară
În astă seară mă învelesc de frig într-o speranță,
Durerea încerc să o tratez c-o aroganță
Și chiar de vântul urlă și cerul se răscoală
Visele-mi vreau să le scriu cu cerneală...
De-ai ști cum sună ploaia prin fumul de țigară
Cum îmi reamintește de zilele de vară
Când gândurile-ți erau senine despre mine
Și așteptam cu nerăbdare să stau în brațe la tine.
De-ai ști ce simt când tot apari în gândul meu
Și cum din amintiri mi-apare chipul tău
Deși am renunțat la tot, mai simt cum încă doare
Visu-mi neîmplinit.... un vin și-o-mbrățisare.
De-ai sti cum pentru tine am înmuiat lacrimi în vin
Purtând tăcerea-ți ca o cruce în fiecare anotimp
Și deși anii îmi vor trece, tu vei rămâne,
Dorul ce îmi va curge mereu prin sânge.
Inca...
De la extaz la agonie
M-ai omorât puţin câte putin
Mi-esti doar o muza-n poezie
Când mi-este dor de al tău vin.
Eu inca ma gandesc la tine
Tu ești cum ești
Dar eu te vad cum vreau
Si plang mult a noastră despărțire
De dor, din lacrimi te mai beau..
Deși un timp m-ai indragit
Și ti-a placut sa îmi vorbești
Dar viata doar ti-a dăruit
Simțiri cu care doar sa ma ranesti.
Caut un semn divin dar nu găsesc nicicum
Căci timpul nostru I-ai apus demult
Tăcerea-ti e prezentul meu
lar viitorul nu va fi nicicând..
Te scriu cum pot și stiu...
Te scriu cum pot și stiu mai bine
Pe foi, în telefon, pe șervețele
Te scriu cu tot sufletul din mine
Din zâmbete și lacrimi, din durere...
Te scriu cum pot, cu literele toate
Ce au rămas în cuvinte neșoptite
Te scriu cum știu, pe-o margine de stele
Și mi te cern în vers, cu litere boeme...
Te scriu cum simt, ca pe un drept la viață
Să-mi rămâi scris în astă lume
Te scriu mereu cu o speranță-n față
Te scriu cum știu și pot, în nopți fără de nume.
Si te voi scrie în fiecare vers,
Chiar de îmi ești tot mai departe
Așa pot dorului să-i dau un sens
Să-l împlinesc măcar pe jumătate.
Te scriu în vis cu roșu purpuriu
Te scriu în amintirea vinului promis
Te scriu pentru când n-o să te mai scriu
Când îmi va adia din nou, parfum din al vin.
Îți scriu uneori
Îți mai scriu uneori ca să nu uit...
Să nu mă pierd in tăceri care dor
Îți scriu cu-acelasi fior in gând
Tot ce-am visat... un ultim vin în doi.
Îți scriu de lucrurile ce nu le pot spune
Despre cum mă prefac că sunt bine
Îți scriu deși nu-ți pot spune pe nume,
Dar inima te caută în orice liniște.
Îți scriu despre tot ce nu ți-am spus
Despre tot ce ai lăsat în urmă nespus
Știu... nu am fost perfectă, și eu am greșit
Dar te-am iubit... tu doar te-ai prefăcut...că m-ai plăcut...
Îți scriu poate pentru că nu ai înțeles
Sau poate pentru că nu ai știut s-o faci
De aceea ți-a fost mai simplu să pleci
Neștiind câtă durere în urmă lași.
De-aceea încă uneori îți mai scriu
Pentru că unele trăiri nu se uită....
Se poartă în suflet ca o rană frumoasă
În inimă, vesnică amintire neprețuită...
Îți scriu...și n-am nevoie de răspuns sau de scuze
Doar un colț de pagină, s-aștern dorul ce mă frământă
Îți scriu nu pentru tine...ci ca să nu mă uit pe mine
În iubirea asta care încă ar fi ales să rămână.
Eu când insist...îmi pasă!
Te-am scris pe cer, dar ploaia mi te-a șters
Distanța dintre noi, pare că-mi fură pasul
Te-am tot cautat, dar vantul tot mi te-a dus
Mai departe... nu-ți mai știu ochii, nu-ți mai știu glasul.
Am fost insistentă față de tine
Și nu pentru c-aș fi obsedată de atenția ta
Pur și simplu îmi păsa, am vrut să fie bine
Urma să pleci...n-am vrut să doară lipsa ta...
Și-am insistat...ți-am pus pe tavă sufletul meu
Ți-am spus ce doare, cum mă simt...
Tu nici o clipă nu ai dăruit din timpul tău
Unui vin... unei calde îmbrățișări de sfârșit.
Am insistat și m-ai privit cu indiferență
Îmi amintesc ades și sufletul mă doare
Cum ai tratat finalul nostru cu indolență
Când tot ce îmi doream era... o_mbrățisare.
Oricât am insistat, ai plecat... și tot ce azi mă-nconjoară
Îmi este viață pură pe hârtie...
Și tot ce în mine ai atins vreodată
S-a transformat în... nopți de poezie.
Gânduri
E mult prea trist sa simt
Ca pt tine n-am contat
Cât sa-mi fi dăruit
O-mbrățisare de final
Doare... de ce?...nu știu
Un "la multi ani" și eu
Să-ți urez as fi vrut...
A rămas ecou în sufletul meu...
Umilința mi-a fost imensă
Sa-ti vad ochii frumoși
Ce candva îmi zambeau
Ca azi...doar sunt furioși.
Frustrarea...nemărginită
Am crezut în ceva special
Și m-am lăsat ca-n povesti vrăjită
Visand la un vin în 2 de final.
De-ai sti ce teamă ma cuprinde
De se-ntampla in cale sa-mi ieși
Desi inima toata imi surâde
De chipul iti întâlnesc
De-ai ști ce doare dorul
În suflet cum îmi arde
Cat si-ar dori o alinare
C-un vin si o îmbrățișare...
Un curcubeu de sentimente
Uneori sufletul mi-l încearcă
Desi demult noi nu ne mai vorbim
Mi le infrang...si-astept sa-mi treacă...
Doar pentru o secundă
De-ai fi in locul meu
Sa simti și tu
Ce simt și eu
Ti-ai smulge inima din piept
Dar nu-ti doresc, ar fi nedrept.
Eu doar...te scriu...aștept sa treci
Nu mi-e ușor sa duc
Povara grea ce mi-ai lăsat
Ca n-ai avut in gand nicicând
Un vin și-o-mbrățisare de final...
Ades îmi amintesc
Vorbele tale grele
Sufletul inca-mi nimicesc
Când ma gândesc la ele...
Am tot insistat ...dar in zadar
De nimic nu vrei sa mai ai habar
Ma ignori stupid fără remușcare
Neștiind cât de mult inca doare...
Doare.. desi am renunțat
Sa mai sper intr-o schimbare
Gustul Vinului de buze mi-e străin
Și tu...și el sunteti cerneală pe o foaie...
Astă seară
În astă seară mă învelesc de frig într-o speranță,
Durerea încerc să o tratez c-o aroganță
Și chiar de vântul urlă și cerul se răscoală
Visele-mi vreau să le scriu cu cerneală...
De-ai ști cum sună ploaia prin fumul de țigară
Cum îmi reamintește de zilele de vară
Când gândurile-ți erau senine despre mine
Și așteptam cu nerăbdare să stau în brațe la tine.
De-ai ști ce simt când tot apari în gândul meu
Și cum din amintiri mi-apare chipul tău
Deși am renunțat la tot, mai simt cum încă doare
Visu-mi neîmplinit.... un vin și-o-mbrățisare.
De-ai sti cum pentru tine am înmuiat lacrimi în vin
Purtând tăcerea-ți ca o cruce în fiecare anotimp
Și deși anii îmi vor trece, tu vei rămâne,
Dorul ce îmi va curge mereu prin sânge.
Inca...
De la extaz la agonie
M-ai omorât puţin câte putin
Mi-esti doar o muza-n poezie
Când mi-este dor de al tău vin.
Eu inca ma gandesc la tine
Tu ești cum ești
Dar eu te vad cum vreau
Si plang mult a noastră despărțire
De dor, din lacrimi te mai beau..
Deși un timp m-ai indragit
Și ti-a placut sa îmi vorbești
Dar viata doar ti-a dăruit
Simțiri cu care doar sa ma ranesti.
Caut un semn divin dar nu găsesc nicicum
Căci timpul nostru I-ai apus demult
Tăcerea-ti e prezentul meu
lar viitorul nu va fi nicicând..
Te scriu cum pot și stiu...
Te scriu cum pot și stiu mai bine
Pe foi, în telefon, pe șervețele
Te scriu cu tot sufletul din mine
Din zâmbete și lacrimi, din durere...
Te scriu cum pot, cu literele toate
Ce au rămas în cuvinte neșoptite
Te scriu cum știu, pe-o margine de stele
Și mi te cern în vers, cu litere boeme...
Te scriu cum simt, ca pe un drept la viață
Să-mi rămâi scris în astă lume
Te scriu mereu cu o speranță-n față
Te scriu cum știu și pot, în nopți fără de nume.
Si te voi scrie în fiecare vers,
Chiar de îmi ești tot mai departe
Așa pot dorului să-i dau un sens
Să-l împlinesc măcar pe jumătate.
Te scriu în vis cu roșu purpuriu
Te scriu în amintirea vinului promis
Te scriu pentru când n-o să te mai scriu
Când îmi va adia din nou, parfum din al vin.
Îți scriu uneori
Îți mai scriu uneori ca să nu uit...
Să nu mă pierd in tăceri care dor
Îți scriu cu-acelasi fior in gând
Tot ce-am visat... un ultim vin în doi.
Îți scriu de lucrurile ce nu le pot spune
Despre cum mă prefac că sunt bine
Îți scriu deși nu-ți pot spune pe nume,
Dar inima te caută în orice liniște.
Îți scriu despre tot ce nu ți-am spus
Despre tot ce ai lăsat în urmă nespus
Știu... nu am fost perfectă, și eu am greșit
Dar te-am iubit... tu doar te-ai prefăcut...că m-ai plăcut...
Îți scriu poate pentru că nu ai înțeles
Sau poate pentru că nu ai știut s-o faci
De aceea ți-a fost mai simplu să pleci
Neștiind câtă durere în urmă lași.
De-aceea încă uneori îți mai scriu
Pentru că unele trăiri nu se uită....
Se poartă în suflet ca o rană frumoasă
În inimă, vesnică amintire neprețuită...
Îți scriu...și n-am nevoie de răspuns sau de scuze
Doar un colț de pagină, s-aștern dorul ce mă frământă
Îți scriu nu pentru tine...ci ca să nu mă uit pe mine
În iubirea asta care încă ar fi ales să rămână.