Casa părintească
Mi-e dor de casa părintească
și de părinții care nu încetau să mă iubească,
Mi-e dor de pâinea caldă dincuptor
Mi-e dor, mi-e dor și iar îmi este dor.
Casa părintească e ca o mamă
Mereu ne iubește și la ea ne cheamă,
Nu am să uit casa cea
În care am petrecut toată copilăria mea.
Casa părintească o iubesc
și în ea am de când viața întreagă să trăiesc.
Autor Luciana Botezatu
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Resemnare
Поэма: Copilăria
(foto) O moldoveancă a lansat o carte în Marea Britanie. Vezi cine au fost invitații la eveniment
Поэма: Ca Iov...
Поэма: Prețuiește timpul
Sezatoare la Cetatea Soroca. Poeti din 11 tari, cum ar fi Turcia, Serbia sau Georgia s-au adunat acolo si au recitat poezii in aer liber - VIDEO
Поэма: Nocturnă
Поэма: Mamă te iubesc
Timp de patru zile, autorii mai multor romane si volume de poezii, de pe ambele maluri ale Prutului vor putea fi auziti la o librarie din capitala - VIDEO