3  

Eveniment inedit la Biblioteca Națională. A fost lansată cartea BUNELOR MANIERE

Cum să ne îmbrăcăm la şcoală sau la bal, cum să ne comportăm în locuri publice sau ce nu trebuie să facem atunci când mergem în vizită.

Toate acestea sunt explicate în cartea "Bunele Maniere" sau "Cartea Virtuţiilor", lansată astăzi de Oreste Tărîță, expert în protocol şi scriitor. Evenimentul a avut loc în incinta Bibliotecii Naționale, iar la prezentarea cărţii au venit elevi, profesori dar şi colegi ale scriitorului. 

Timp de doi ani, autorul Oreste Tărâţă a acumulat informaţii pentru a închega cele mai de bază reguli de bune maniere. Astfel, cartea abundă de sfaturi simple și practice cum ar fi formele de salut la noi și în străinătate, folosirea telefonului și scrierea mesajelor, arta conversației, cum să ne comportăm la şcoală, la masă dar şi cum să ne îmbrăcăm la biserică sau la un eveniment festiv.

"Când îl înveţi pe fiul tău îl înveţi pe fiul fiului tău, sau... Fiule păzeşte sfaturile tatălui tău şi nu lepăda învăţătura mamei tale, leagă-le la inimă, atârnă-le de gât", a spus expertul în protocol ceremonial şi etichetă, autorul cărţii lansate, Oreste Tărâță.

Copiii au rămas entuzismaţi de prezentarea cărţii şi au spus că le-a trezit un mare interes de o citi.

"Este o carte foarte utilă deoarece în ziua de astăzi foarte multe persoane sunt lipsite de bunele maniere şi asta este o cauză a unor neînţelegi între persone. - Cunoştiu bunele maniere?- Parţial da, bazele sunt puse. Mi-ar prinde bine dacă această carte ar fi în bibliotecile şcolilor."

"Am asultat cu mult interes despre tot ce au spus oamenii aici, mi-a trezit interes şi doresc şi eu aşa carte."

"Eu am nevoie să iau cartea asta acasă pentru că nu sunt Dumnezeu şi nu ştiu tot, toată lumea are de învăţat. Eu cunosc că la şcoală trebuie să mă comport frumos, să îmi respect învăţătoarea şi colegii de clasă. Să am o ţinută corespunzătoare cerinţelor de la şcoală, adică să port uniformă."

"Manierele pe care trebuie să le practicăm la masă este să nu vorbim în timp ce mâncăm, să avem o postură dreaptă, să nu mâncăm cu gura deschisă. Să nu vorbim cu gura plină şi să nu ţinem coatele pe masă."

Autorul lucrării spune că a hotărât să scrie o carte în iniţierea bunelor maniere, pentru că a observat că în ultima perioadă tot mai puţini oameni dau dovadă de cei şapte ani de acasă.

"La etapa actuală se observă o decădere vădită a lor aş zice că parcă există nişte forţe obscure care ar dori să distrugă această frumuseţe creată mai mut de cinci mii de ani de civilizaţie", a spus expert în protocol ceremonial şi etichetă, autorul cărţii lansate, Oreste Tărâță.

Colegii autorului l-au felicitat şi au spus că o astfel de carte va prinde bine tuturor.

"În era tehnologiilor avansate, tot mai mult simţim necesitatea şi nevoia de afecţiune. Domnu Oreste, cartea dumneavoastră este un adevărat compendiu de norme, reguli, aforimse care spirituaşizează, care încurajează sensibilitatea umană", a spus profesoară de limba şi literatura româna Liceul "Gheorghe Asachi" din Capitală, Olesea Urâtu.

"Aceasta ar trebui să fie o carte de căpătâi pentru părinţii noştri, buneii şi în general pentru copiii. Pentru că de la bunele maniere porneşte totul", a spus ziaristul Liviu Belâi.

Autorul cărții, Oreste Tărîță, s-a născut în anul 1952, în satul Hâjdieni, raionul Glodeni. Este expert în Protocol ceremonial şi etichetă dar şi doctor în politologie. Cartea lansată astăzi costă 120 de lei şi poate fi cumpărată în câteva dintre librăriile din Capitală.


Preluat de la: Publika.md

Случайные публикации :)

Plecați în bejenie!

După revoluție, multă lume a plecat într-o modernă bejenie

și de mari proporții. Strămutări din unele continente în 

altele.Mă întreb, cum au prins rădăcini în locuri total diferite.

       Eu, am plecat doar la Tr. Măgurele pe un șantier dar 

dorul m-a adus acasă. În prima zi am colindat orașul de care 

mi-a fost atât de dor, unde am găsit amintirile, anii de școală,

străzile de promenadă, faleza Dunării, parcurile, grădina publică,

str.Domnească, care artăgea ca un aspirator tineretul în zilele de 

sărbătoare. Ce fac Românii noștri prin străini?

        Eu mă simt printre ai mei, nu pot să mă înstrăina, mă țin 

rădăcinile ....

Еще ...

Tu n-ai știut

Tu n-ai știut cum să iubești,

Ai vrut doar vise pe hârtie,

Dar dragostea, ca să trăiești,

Nu e un joc de fantezie.

 

Eu ți-am întins o mână caldă,

Dar tu erai doar umbra ta,

Cu inima pustie, albă,

Ca iarna rece-n viața mea.

 

Eu ți-am fost umbră și lumină,

Ți-am fost și vânt, și adăpost,

Dar tu credeai că e de vină

Destinul scris fără de rost

 

Tu n-ai știut să-mi fii aproape,

Când ochii-mi plângeau nopți la rând,

Ți-ai pus tăcerea între șoapte

Și-ai stat în urmă, surd și blând.

 

Dar timpul trece și învață,

Și azi te las în drumul tău,

Căci cine nu iubește-n viață

Rămâne singur, gol și rău.

Еще ...

Poezie

Totuşi o întrebare aş mai avea...

 

 

De  ce mă simt atât de straină , acum în patul altcuiva?

Еще ...

Sunt femeie

Sunt femeie, sunt mamă. Sunt și soția unui bărbat. Știu durerea ce înseamnă, Dar ştiu şi fericirea mea cu alţii s-o impart. Sunt femeie și plâng, La bucurie și necaz. Îmi port crucea în fiecare zi, Ieri, mâine, azi! Sunt femeie și știu ce înseamnă dor, Dorul cel nemuritor. Când îţi aştepţi fiica sau feciorul, Din lungul lor zbor. Sunt femeie și vreau să fiu fericită Doar asta îmi doresc. Nu vreau să fiu o ispită! Vreau să fiu iubită și să iubesc. (Poezie de Vladimir Potlog)

Еще ...

Clopote

Hemingway se înreabă retoric și-acum

„pentru cine bat clopotele!”

 

ne întrebăm și noi

din când în când

fiecare în dreptul nostru

n-am înțeles însă niciodată de ce scatii

își iau speriați zborul din  turla bisericii

.

și de ce aerul plesnește ca o bucată de sticlă

.

cine se teme de bocetul clopotului

care se sparge în urechile surde ale timpului

.

răspunsul e ca un sloi de gheață

în mijlocul oceanului arctic

.

un moment de reculegere

.

nu am o reprezentare exactă a morții

dar asta ne amintesc clopotele

și-oricât de puternici am fi

nu putem să ne astupăm cu toții urechile

să ne ferecăm sufletele

ca să oprim ecoul lugubru al bronzului

.

și-atunci ne zăvorâm în noi înșine

printre spaimele noastre ancestrale

păstrând în amintirea femeilor sacrificate pe altarele bărbaților morți

.

un moment de reculegere

.

din întunericul cel mai negru al minții

ne împresoară vânătorii de capete

canibalii

vikingii

aztecii

întreaga cohortă a morții

ne ajunge din urmă blestemul sângelui

țipetele disperate a celor rămași fără inimi

rânjetul sadic al zeilor

iar noi

ultimele vlăstare ale umanității

ridicăm din umeri într-un simulacru de părere de rău

.

un moment de reculegere

Еще ...

Nehotărâtul

În adâncul serii cu umbre tulburi,

Se nasc dileme, ca vise suri.

În colțuri de timp, gânduri se ivește,

Dorința de pace, privirea se prinde.

 

Sub umbra gândurilor, pasul se oprește,

Pe cărarea vieții, întrebarea se naște.

Dilema apasă, în liniștea serii,

Retragerea cheamă, cu glas de mister.

 

În cărțile vremii, cu pagini palide,

Se scrie povestea, a vieții străbătând grădini.

Dar ochii obosiți, privind în urmă,

Descoperă amintiri și clipe ce curg ca râul.

 

O, dilemă adâncă, cu sentimente grele,

Când sufletul cântă un cântec cu ele.

Retragerea bate, ca un clopot de dor,

Dar viața strigă încă, cu glas de izvor.

 

Și-n fiecare pas, în fiecare clipă,

Se simte cugetul, în suflet ce țipă.

Să te retragi sau să lupți mai departe?

Această dilemă, în minte o poarte.

 

Călătoria e lungă, dar serile sunt scurte,

Retragerea, o alegere ce-aduce tăcere.

Dar în inimă ecoul trecutului răsună,

În dilema adâncă, viața își croiește calea.

 

Еще ...
Radio Poezii.online Apasă play
AUTO
Află mai multe 🎙 Live