Ultima speranță
Aș pleca în depărtări și poate,
Să găsesc acel răspuns
Ades prin suflet îmi străbate,
De săgeți mă simt străpuns.
Începe să mi se taie suflarea,
Nu pot să rostesc un cuvânt,
Că nimic nu schimbă starea,
Ce-o trăiesc în fiecare gând.
Ce am în suflet știu doar eu,
Că pot să trec și peste tot
Sau poate că așa-i și mereu
Să las totul fără de zgomot
Să privesc spre tine în viitor,
Căci nu știu ce va fi în carte,
Ce-aștept să fie folositor
Sclipirea o să o văd departe.
În umbra durerii,pasu-i greu
Simt cum parcă am pierdut
Să-mi trăiesc gândul meu
Sperând la orice bun început...
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: De ce sunt amenințat când vreau doar să trăiesc?
Поэма: Singura lumânare
Grigore Vieru, omagiat la Chișinău. Poetul ar fi împlinit 84 de ani
Поэма: Vinovăție pe nedrept
Поэма: Nu uit...
O primă carte cu versurile lui Grigore Vieru în limba italiană a fost lansată la Chişinău
Поэма: Ficțiunea lui Roald Dahl în viața reală în franceză
Поэма: Bună dimineața
Alexandra Tănase: Invitație la lectură. O carte pentru o vacanță „Vremuri Second- Hand” de Svetlana Aleksievici