Înapoi în Viitor

Să privești în momente din trecut

Nu-i de loc de interesant,

Cunoști din tot ceea ce ai făcut

C-un rezultat neașteptat.

 

Orice nu s-ar fi-ntâmplat

La prezent tot ai ajuns

Fără să fi renunțat

Peste tot tu ai pătruns.

 

Dar priveste înapoi în viitor

...

 28.07.24


Категория: Мысли

Все стихи автора: Ababii Faina poezii.online Înapoi în Viitor

#Interesant

Дата публикации: 17 октября

Добавлено в избранное: 2

Просмотры: 60

Авторизуйтесь и комментируйте!

Стихи из этой категории

Stropi de ploaie singuratici

Stropi de ploaie singuratici,

Mă privesc în gânduri stând,

Cum citesc poeți romantici

Printre rânduri contemplând.

 

Se întreabă ce-i cu mine,

Ce gândesc, de ce nu aud

Strigătele lor aline,

Tropăind pe asfaltul ud.

 

Umbra sufletului orb îmi spune:

"Privește în jur, lumea-i a ta."

Eu refuz cu suspiciune,

Nedorind a căuta.

 

Versuri triste, vrând, nevrând,

În ele mă regăseam,

Ochii mei încet sculptând

Lacul lacrimilor, plângeam.

 

Sub cerul vast, sufletul știe

Motivul ochilor apatici

Când se aștern lin pe hârtie

Stropi de ploaie singuratici.

Еще ...

fulguiri//4

un dumnezeu modern si tolerant

se plimbă-n voie

prin toate canalele televizorului.

 

publicul e satisfăcut

că pâinea și circul

au fost-nlocuite

cu drogurile și jocurile video;

zâmbind,  e de acord

că rugăciunea-i doar

un act de intimidare a utilizatorilor

de servicii.

 

 

 

 

 

Еще ...

Drumul vieții

Viața este un joc al magicului.

Începi prin a arunca zarurile.

Soarta ți-arată drumurile

Și intri în jungla destinului.

 

Sunt drumuri ce te îndreaptă

Spre poieni însorite,

Grădini înflorite,

Și speri că-i calea cea dreaptă.

 

Alte drumuri te-mping

Spre un imens deșert,

Unde totul este pe sfert,

Și miile de griji înving.

 

Poți ajunge în păduri tropicale

Unde bogăția naturii e-n floare.

Dar lupți cu liane și fiare

Să te menții pe această cale.

 

 

 

 

 

Еще ...

Perpetuum

Aceleași terminații,

Cuvinte și implicații

În gânduri și notații,

În a simbolului sferă

Ele par că se succed.

Create din inteligență,

Dând forme din perseverență

Și fondul lor din vigilență,

E lupta înlănțuită, efemeră

A sentimentelor ce se preced.

 

Еще ...

Omul de pe schelă care privește în jos

din înaltul cerului lumea pare un mușuroi de furnici

 

o desfășurare haotică de linii strălucitoare

 

de corpuri

de ființe minuscule cu capete mari și picioare nefiresc de subțiri

aflați într-o mișcare brauniană

efectul de paralaxă restrânge spaţiul la un punct chirurgical

în jurul căruia se aliniază tot Universul

imaginarul se suprapune insidios peste realul concret

într-o desfășurare de planuri perpendiculare multiple

și devine credibil

percepția lumii diferă de la omul înrobit de Pământ

la omul de pe schela fragilă a gândului

(în absența unor elemente de comparație)

 amândouă  reprezentări sunt la fel de plauzibile

de sus tumultul vieții îți apare ca un vortex polar

femeia

în general

ca o curbă

dragostea ca o tangentă la cerc

omul de jos amestecă mortarul în malaxorul ruginit al timpului

și-l ridică cu un scripete spre celălalt

niciun moment al prezentului nu seamănă unul cu altul

fațada realității e ca un mozaic bizantin dintr-o catedrală medievală

omul de pe schelă drișcuiește tinciul încă moale a zilei

peste plasa înșelătoare de gânduri

la știrile de seară se anunță că un om fără identitate terestră

căzuse în gol de la etajul o mie

dispărând în prăpăstiile nopții…

Еще ...

Lagarele mortii

 

Masacrele naziste, o pată neagră în istorie,

Un rău nemilos, o rană adâncă și pustie.

În inimi rămâne amintirea, durere înăbușită,

De vieți curmate, de suferință neînțeleasă și nerostită.

 

În umbra crucilor sinistre, morminte fără nume,

Se ascund povești de groază, un întuneric de brume.

Auschwitz, Sobibor, Bergen-Belsen - nume de coșmar,

Unde inima umanității a fost aruncată într-un jar.

 

Trenuri întunecate către nesfârșitele lagăre,

Omenirea ține în memorie aceste răni amare.

 În ochii orfanilor, strigătul neputincios al durerei,

Masacre naziste, într-o lume plină de greșeli și rele.

 

În numele unei ideologii odioase și reci,

Oameni au devenit victime, destinul lor tragic.

Cu lacrimi stropind pământul, sperăm la înțelegere,

Să păstrăm vie amintirea, ca o avertizare și lecție.

 

Să nu uităm visele spulberate și sufletele pierdute,

Masacrele naziste, lecție dureroasă, dar necrutătoare-n chip de lupte.

Să căutăm lumină în întuneric, să construim pace,

Și să ne amintim mereu că umanitatea nu-și permite să uite-n nicio clipă ce a fost.

Еще ...

Другие стихотворения автора

Familia

Familia-i rădăcina tuturor,

Ce-mprăștie copiilor:

O rază de iubire

Și-o mare fericire.

 ...

11.03.2020

Еще ...

Tăticul meu

Tăticul din coline,

Cu gropi pline,

Mereu spre mine

Cu flori vine.

 ...

21.03.2018

Еще ...

Privirea ta

Zări senine,

Un cer albastru,

Alungă orice dezastru.

 

Cu valuri fine,

Spre țărm vine,

Marea cea albastră.

...

08.05.24

Еще ...

Dragoste sau glumă

Timpul trece

Încetul cu încetul,

Azi e cald, mâine-i rece,

Straniu-i sentimentul.

 

Total necunoscute,

Stau, două fiinţe tăcute

Apoi se-ntâlnesc

Și-ncet vorbesc.

 

Ea crede că-i un simplu joc

Fiindcă asta-i viaţa cu noroc;

El crede că-i real

Însă-i luat d-un simplu val.

 

O zi de sărbătoare,

În prag răsare

Iar viaţa cu ardoare

Te pune la-ncercare.

 

Viaţa-i viaţă, jocu-i joc,

Cu duşmani sau cu prieteni,

Fară frică, fară temeri

Spune cel ce crede-n joc.

 

Familia-i pe primul loc

Indiferent de joc.

Pe neașteptate se ivesc

Și din nou se întâlnesc.

 

Sub ceru-nstelat,

El a înţeles.

C-ar avea ceva ales,

Cu ea când s-a plimbat.

 

Dar abia a doua zi,

Îi spune c-o iubește

Însă ea, se întrebắ orbeşte

Ce glumă auzi...

 

Nu a fost o respingere,

Dar nici un accept,

E greu să-ţi pui încredere

Într-un simplu concept.

 

Fiind un joc în toată firea

Apăruse doar tăcerea,

Cu o simplă provocare

Apărută la-ntâmplare.

 

Timpul tot înainte merge

Dar puţin timp trece,

Nu dispar în zări

Simplele Salutări.

 

Este momentul

În care apare si distanţa

Ce-și arată aspectul

Prin neconceputa speranţă.

 

Fără să cauţi,

Fără să te gândeşti,

Cu Anul Nou te saluţi

Și cu el vorbeşti.

 

Un simplu mesaj,

Răsare-n pasaj

Şi-un simpli fior

Îţi trezeşte-un dor.

 

Fără să se mai revoce

Dor de voce,

Dor de-nfăţişare,

Și plăcuta-mbrăţişare.

 

Ea stă și se gândeşte,

Oare el, mă mai iubeşte?

Mă gândesc la el orbeşte

Chiar dacă-mi lipseşte!

 

Cu cuvinte prin mesaje,

Cu emojy prin mesaje,

Apar semtimente reciproce

Când le spui cu voce.

 

E chiar real

Ce simt acuma

Sau din nou răsare gluma

Prefacută-n ideal...

 

Dar, timpul nu-s oprește

Și tot la asta se gândeşte

Iar gându-i spune

Că dorul nu apune.

 

Drum lung străvăd

Și din nou se revăd,

Lângă umbra de brăduţ

Se-mbrățișează ei drăgut.

 

 

Port din nou o vină

Și cu asta se termină

Sau e-n prag de sărbătoare

Și-s doar zile muncitoare;

 

Fără să te mai gândeşti

Dimineaţa te deștepți,

Stai și-aștepți

...

05.05.25

Еще ...

De ziua ta...

O nouă zi-n prag a sosit,

Doar, c-un pic mai diferit:

Azi e zi de sărbătoare

Ce să-ti mai urez eu oare?

 

Ah da, stai așa!

Cred c-am auzit ceva…

Mi-a șoptit o rândunea

...

11.06.24

Еще ...

O lecție

O zi fericită

Înseamnă o viață-mplinită,

O zi cu succes

E o viață cu progres.

 ...

Compusă pe 16.10.2022

Еще ...