1  

OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor

poezii.online OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor

Muzicianul Constantin Rusnac s-a născut la 6 februarie 1948, în s. Trebisăuți, r-nul Briceni. După șapte clase de școală medie, a decis să facă studii muzicale la actualul Liceu „Ciprian Porumbescu” din Chișinău. În 1956 a participat la primul festival republican al elevilor, unde a cântat la „xilofon” - opt sticle cu apă umplute până la diferite nivele -, și a ocupat locul întâi.

În 1965, a absolvit școala de muzică cu medalia de aur. Apoi și-a continuat studiile la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu”, în prezent Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, la două specialități: muzicologie și contrabas. În anul 1969 a compus prima sa lucrare, „Sârba din Trebisăuți”, pentru orchestra de muzică populară. Iar în 1970 a absolvit Conservatorul, devenind profesor la Catedra de folclor.

Între anii 1970-1975, s-a ocupat de prelucrarea melodiilor populare. În perioada 1971-1979, a fost membru al Colegiului redacțional și de repertoriu pentru dramaturgie și creații muzicale al Ministerului Culturii al RSSM. În 1976 a primit Premiul de Stat pentru creația „Sărbătoreasca”. Peste un an a devenit membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova, iar în 1979 –Laureat al festivalului „Cântecul-79” din Moscova.


În anii 1979-1984 a fost redactor-șef al Colegiului pentru repertoriile colectivelor artistice în cadrul Ministerului Culturii al RSS Moldovenești, după care devine prim-viceministru al culturii și rector al Conservatorului de Stat „Gavriil Musicescu”.

Constantin Rusnac a cules mai mult de 2000 de creații muzicale folclorice, a compus „Suita” pentru nai, țambal, vioară și orchestră de cameră; „Lacrima” – meditație pentru voce, clavecin și orchestră; „Moldova” – tablou muzical; a publicat culegerea de folclor instrumental „Ca la noi în sat”; „Odă muncii” pentru cor mixt și orchestră; a scris muzică pentru spectacolul „Sânziana și Pepelea”; „Cantată de sărbătoare”; a publicat diferite culegeri de cântece pentru voce, pian și cor, poemul vocal-simfonic „Zorile”, piese pentru diferite instrumente; a alcătuit două volume de „Folclor din Moldova”; a compus multe cântece pentru copii: „Iepurașul”, „Anișoara”, „Pomul”, „Pisicul la școală” etc.; a scris romanțe și rugăciuni. Totodată, este autor de emisiuni radio şi de televiziune.

În 1986, i-a fost conferit titlul de conferențiar, iar în 1990 – de profesor universitar. Din 1993 este numit în funcția de Secretar general al Comisiei Naționale a R, Moldova pentru UNESCO.

Marți, Constantin Rusnac a atins onorabila vârstă de 70 de ani. Cu această ocazie, echipa ziarului TIMPUL vă dorește multă muzică, maestre, lângă toți cei care vă sunt dragi!

 


Preluat de la: Timpul.md
Postat 9 februarie 2018

Creaţii aleatorii :)

Al cincilea anotimp!

Sunt 4 anotimpuri într-un an

Cu cele 12 luni calendaristice,

Și-n ele ni se află horoscopul

Unde găsim povești fantastice.

 

Și mai există un anotimp în timp

Al cincilea numit al spiritului,

O legătură între ființă și natură

Știută doar de mintea înțeleptului.

 

În el se-ascund ce nu se vede

Și sunt trăiri foarte intense,

Unde natura-n spirit trăiește

Și multe rămân neînțelese.

 

E perioada de introspecție interioară

În eul tău cu transformări fără finit,

E creativitate și o perfectă armonie

Este un spațiu-n timp...greu definit!

 

Mai mult...

Lasă-mă

De ce mi-e inima de dor iar plină

Și al meu suflet este ca de mort

Mereu mie dor de-acea lumină

Pe care ochii ei o port

 

Și-n nopții privirea ei s-arată

Iar vocea ei mă mai chemă

Și dorul iară mă îmbată

Lasă-mă

 

De ce atunci în nopți târzii

Tu te gândești la mine

Și capu-mi plin de fantezii

Visează doar la tine

Mai mult...

Lecția despre cub de Nichita Stănescu în germană

Se ia o bucată de piatră,

se ciopleşte cu o daltă de sânge,

se lustruieşte cu ochiul lui Homer,

se răzuieşte cu raze

până cubul iese perfect.

După aceea se sărută de numărate ori cubul

cu gura ta, cu gura altora

şi mai ales cu gura infantei.

După aceea se ia un ciocan

şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.

Toţi, dar absolut toţi zice-vor:

- Ce cub perfect ar fi fost acesta

de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!

 

Die Lektion über den Würfel

 

Ein Stück Stein wird genommen,

er schnitzt mit einem Meißel aus Blut,

leuchtet mit Homers Auge,

es wird mit Strahlen geschabt

bis der Würfel perfekt herauskommt.

Danach küssen sie den Würfel unzählige Male

mit deinem Mund, mit dem Mund anderer

und besonders mit dem Mund der Infantin.

Danach wird ein Hammer genommen

und plötzlich bröckelt eine Ecke des Würfels.

Jeder, aber absolut jeder wird sagen:

- Was für ein perfekter Würfel das gewesen wäre

wenn da nicht eine kaputte Ecke gewesen wäre!

Mai mult...

FESTIN ȘACALIC

Parfumați ,inepți și aroganți

Armură le este bogăția,

Dezertori din adevăr și inflamați

Sădesc satanic sărăcia

 

Cochilii le sunt falnice palate

Bijuterii umbresc acrilica lor piele,

Comori, absurde adunate

Condiment și drog, pentru un dans de iele

 

Făpturi fatidice și albe de făină

Creaturi cu ochii de cărbune,

Încetați voi ! azi , și căutați lumină

Dișcipoli falși și demascți de rune

 

Eternitatea nu va cuprinde în a ei cunună

Suflet curb pocit în vad,

Cenușa nu-ți va odihnii în urnă

Fabulos cavou ,te va conduce în iad

Mai mult...

Doar iubirea

Lasă mă să visez despre tine. Să simt ca exiști,să simt ca exist. Vreau să cad în iubire și obsesie iar,dar tu deja m ai ridicat. Vreau să țip și să urlu,dar în gol mă afund iar. Durerea mea se exprimă intr un cer roșu de sânge,iar ploaia ce cade mă arde tot mai tare. Am jurat ca nu voi mai iubi,dar inima mea a căzut în recidiva. Mă gândesc la tine iar și iar si nu pot dormi  noaptea din cauza ta iar. Îmi lipsești mai mult decât orice,iar dacă aș putea,ți aș dărui inima mea înainte să ne luăm rămas bun. Nu știu ce să fac fără tine,nu știu unde să îmi pun mâinile. Am încercat să uit,dar acum alerg la 3 dimineața pe străzi,cu gândul la tine. Unii ar spune ca sunt nebună,dar obsesia e prea mare. Vreau sa te prind de mână și să fugim împreună spre lună. Acum mă uit la tine și iubirea mă orbește. Acum mă uit la tine,și nu văd nimic. Mă pierd iar în întuneric,mă pierd iar în ceață. Fiindcă durerea se exprimă în țipete,eu am ales să râd. Acum plâng iar,în mijlocul nopții mă uit la stele și îmi doresc să fiu una dintre ele. Mă uit la lună iar,și două linii de lumină o străbat. Una este sclipirea mea,cealaltă întunericul tău. Ce a fost invizibil odată acum pot vedea. Și iar la 3 dimineața îți spun ca te vreau acum,nu mai târziu. Te iubesc și dincolo de moarte,nu poate. Acum însă e greu să trăiesc când nimic nu e clar,când în capul meu explodează artificii. Să mor sau să trăiesc? Dar tu ești viața mea și moartea mea,deci m am pierdut iar…Râd și plâng,respir și ma sufoc,trăiesc și mor.Te urăsc,dar te ador. Ești obsesia mea și am încercat să îți dau drumul,dar știu ca daca voi face asta voi muri mai mult ca niciodată. Si am încercat să îți scriu numele în nori,dar sunt prea departe,așa ca ți l am scris in ocean. Îmi amintesc de nopțile în care eram în flăcări,în care ne certam si ne adoram,în care ne uram și ne iubeam,dar puneam dragostea cel mai sus,peste soare. Acum lasă mă  te rog să te visez,să te mai văd o singură dată. Să te privesc în ochi și să îți spun ca tu ești visul meu și ca te voi iubi și când voi fi moartă. Te voi iubi în toate Universurile,în toate lumile,în toate viețile. Te voi iubi cum nici nu este posibil. Atât de mult,încât voi încerca iar să îți scriu numele în nori,acolo unde voi ajunge imediat.

Mai mult...

Timpul ce-a trecut

Mergeam ambițios prin vântul ce bătea,

Mă ridicasem din groapa cea ce mă rănea,

Mă rog, am mințit, mă ridicase ea.

M-a salvat din veninul șerpilor nenorociți,

Și mergeam ambii prin vânt, făram să fim ținiți,

Ținând capul sus lăsam trecutul în spate,

Exact de acolo unde aveau să ma înjunghe toate,

Și poate

Că am lăsat garda jos,

Dar nimic nu e mai roșu decât rozul cel mai roz,

Nu m-am uitat în spate, am continuat să merg

Apoi am grăbit pasul, am început să alerg

Eram tăcut,

Îmi lăsasem viitorul în trecut,

Era timpul să fi trecut peste tot ceea ce-a trecut.


(Asta e de fapt primul vers dintr-o melodie scrisa de mine, dar cred ca poate fi caracterizata și ca poezie idk)

Mai mult...