Adiere

Un gând
mă poartă-n tăcere.

Îl ating
și devin ecou.

Îl las
și devin vânt.

Eram deja
clipa.

Eram deja
apusul.

O lacrimă cade,
dar nimeni nu plânge.


Категория: Различные стихи

Все стихи автора: RAO poezii.online Adiere

Дата публикации: 19 декабря 2024

Добавлено в избранное: 1

Комментарий: 2

Timp de citire: ~1 min.

Просмотры: 1659

Авторизуйтесь и комментируйте!

Комментарий 2

author RAO

RAO

Multumesc pentru comentariu. Nu am de ce sa ma supar. :)
author Metaforic

Metaforic

Pot să spun că sunt doar trei enunțuri care deloc nu rimează dar e alegerea ta. Să nu te superi 🤗

Другие стихотворения автора

Lanț

o sclipire –
nu e singură.
umbra o urmează
ca o respirație
care nu s-a născut
fără piept.

fiecare pas
împletește drumul
înainte să existe.

nici început,
nici sfârșit —
doar noduri
care se țin de mână.

Еще ...

Alfa

Unde și cer
se revarsă-n privire –
suntem oglinda.

Dintr-un gând fără formă
răsar toate marginile –
totul se știe
prin noi.

Еще ...

Dincolo de margini

O linie își caută începutul
și se pierde în cerc.
O întrebare cade
într-un puț fără fund
și urcă înapoi —
altă întrebare.
Cine atinge pe cine
când bătăile inimii
sunt de fapt din afară?

Еще ...

Drumuri

Pietrele visează
sub tălpi goale –
unde plecăm?

Еще ...

Rădăcină

o frunză cade —
nu din toamnă,
ci dintr-o vară
care a promis
prea mult verde

Еще ...

Întreg

Fărâmele tac,
Un singur cântec.
Prezentul, infinit.

 

Еще ...

Стихи из этой категории

Greu de iubit

Esti precum un cal ce a aleargat singur  toata viata

Iar el incearca sa te imblanzeasca.

Te compara cu o autostrada infinita

Cu o casa in flacari.

Spune ca tu il orbesti 

Insa  nu te ar putea parasi niciodata.

coplesitor sa ti fie alaturi 

Dar viata lui e neplacuta fara tine.

Nu te-ar putea uita.

Te vrea. 

Insa il ametesti,esti apasatoare.

FIecare femeie,dinaintea ta sau dupa tine

Este patata de numele tau

Ii umpli gandurile 

Buzele il dor amintindu si gustul tau 

Corpul lui e doar o umbra ce o cauta pe a ta

Dar  esti  prea intunecata  pentru el

Iubesti prea intens,​

Il vrei intr un mod atroce 

Indraznet si sacrificial

El iti spune ca niciun om nu poate fi la inaltimea celui care traieste in mintea ta

Dar ai incercat sa te schimbi,nu-i asa?

Ai tacut mai des 

Ai incercat sa fii mai blanda 

Mai tandra si mai draguta

Mai putin instabila,mai putin treaza

Dar chiar si in timp ce dormi,tu il simti

Cum se indeparteaza de tine in vis 

El pleaca cu ea spre un nou asfintit 

Insa tu nu ai terminat inca  de scris ​​

Nu poti schimba nimic

Nu poti crea case din fiinte umane

Daca nu vrei sa ramai tot restul vietii ratacita.​

A plecat deja  

 Lasa l

Esti inspaimantatoare 

Si ciudata

si frumoasa

Esti un paradox

Ceva ce nu oricine stie sa iubeasca.​​

Еще ...

Nudul unei picături de ploaie

Într-o zi 

Am admirat nudul unei picături de ploaie 

Coborând în dans, zâmbind 

Sătulă de singurătatea cerului 

Spre a îmbrățișa pământul

Pentru prima și ultima dată 

Din lunga ei existență infimă 

De la cer la țărână.

................

22.04.2024

02:00.

Еще ...

Sunt umbră de om în lumina mea grea

Mă port ca pe-o rană tăcută,
ca pe-un hram ce nu-l înțeleg.
În fiecare zi ce trece
îl simt cum devine întreg.


Ce pustiu, umplut de nimic,
unde pașii răsună prea tare,
iar tăcerea se sprijină-n mine,
și-n mine tăcerea devine chemare.


E-un gol care nu se sfârșește,
se-adâncește sub piele, tăcut,
și din el răsar gânduri-buruieni,
cu miros de tăcere și lut.


Nu urlă, nu cere, nu plânge,
nu vrea, nu iubește, nu strigă,
dar totul în jur se prelinge
în tăcerea lui, de frică.


E-un gol cu miros de durere,
cu gust de secundă ce pică,
un gol ce apasă-n tăcere,
întinzând spre ajutor o mână timidă.


Și totuși... în el e lumină,
o flacără mică, ascunsă,
care mai mare nu vrea să devină,
ci doar să nu fie stinsă.


Acel gol ce apasă devine
un semn că încă mai sunt,
că-n mine ceva mai suspină,
ceva viu, în adânc, în pământ.

Еще ...

Lumini și oglindă

Am aspirat la lumini arzătoare de pe cer
și prin izvoare au pălit ca din oglindă
un răsărit —
Am amorțit.
N-am mai avut aer, pentru-n moment s-a risipit
dorința de a trăi și a găsi soluții
pentru probleme puerile; Invazii
de sisteme cerebrale nelucrând la locul lor.
Au amorțit și bătăile inimii atunci când
i-am zărit privirea și zâmbetul
și ochii
și părul fluturând
și picioarele îndreptându-se mai aproape,
tot mai aproape de mine.

Am zâmbit.
Și s-a spart oglinda din izvoarele pulbere
ce furaseră de pe cer lumini arzătoare
pe care
le-am aspirat cu gândul și puterea minții
și suflând, am zis:
"— Nu mai rezist." Și am mai tras o dată din țigară.

Еще ...

Lasă moftu..omule

Plouă ca din găleată,

Nu se mai oprește odată..

Nemulțumiți ne ofticăm;

Starea vremii invocăm.

Visăm soare și frumos,

Nu chipul cerului noros.

Apoi când căldură vine,

Parcă iar nu este bine;

Ne topim de zăpușeală 

Și ne ia cu amețeală,

Tânjim umbra unui nuc 

Și -un pahar rece cu suc.

Ne rugăm să vină toamnă,

Prețuită ca o doamnă,

Chiar de ne paște nostalgia

Și ne seacă nevralgia.

Firea noastră efemeră,

Similară -n orice sferă,

Nu găsește alinare.

Este -n perpetuă mișcare;

Cerșim reformă cu ardoare,

Stropită cu sudoare.

Și așa va fi și iarna;

Nu ne mai place haina,

Ce ne ferește de frig,

Mușcăm lacom din covrig..

Dar uite vine primăvara,

Tot simțim în noi povara;

Ori că -i albă,ori că -i meargă,

Pe obraz nuanța -i acră..

Omule, trăiește, ți viața,

Lasă moftu și prefața...

 

Еще ...

Puterea punctului

Decizional precum te scriu
și uneori chiar te conjur
rămâi un semn,
un punct
prin multe semne
cerești și pământene.

Îți recunosc puterea
și totuși îți cerșesc
asupra vieții mele
nu pecetlui menirea
înșirându-i multe puncte
în lipsă de cuvinte.

Lasă-mi locul
unde să pun o virgulă,
un semn de întrebare
și chiar ,,et caetera,,
înconjurată de cele patru
puncte cardinale.

Еще ...

Susține Poezii Online

Sprijinul tău ajută Poezii Online să crească frumos. Donația susține dezvoltarea, îmbunătățirile și acest spațiu dedicat creațiilor personale, locul unde poezia și textul literar aduc inspirație, liniște și o gură de aer pentru suflet.

Îți mulțumim că lași poezia să dăinuie. 🤍