Crăciun Ștefana
Un soare atât de frumos,
Dar în inima e furtună
Cu tunete și totodată dureros
Aș putea zice "ploaie nebună"
Căci nu mai sunt eu, de multă vreme
Și totuși am puterea să-mi revin
Dar totuși e prea devreme
Și totuși îmi place acest plăcut chin
Și mă uit pe fereastră,
Din depărtare te vad prin suflet cum tu vii
Îți zic :"hai, intră!"
Și îl văd cu ochii mari cum mă privii
De parcă ar spune "îmi pare rău"
Dar deja e prea târziu
Nu mai pot lupta să fiu în viitorul tău
Sunt un mort, cut toate că sunt viu
Categoria: Poezii de despărţire
Toate poeziile autorului: Crăciun Ștefana
Data postării: 29 martie 2024
Vizualizări: 479
Poezii din aceiaşi categorie
#Interesant
Poem: Wondering Mind
Poem: N-a fost să fie..!
„ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL”-18
Poem: O îmbrățișare pentru sufletele rătăcite
Poem: Vis
(foto) Un robot care recită poezii și răspunde la întrebări a aterizat la Chișinău. Unde-l poți vedea
Poem: Regãsirea
Poem: Ai plecat, tată,
NOBELUL PENTRU LITERATURĂ. Academia Suedeză va anunţa doi câştigători ai premiului