Doamne
Doamne, nu te mânia pe noi
Căci am creat vânturi și ploi,
Doamne , ai chiar și răbdare,
Căci din lacrimi facem Mare.
Doamne, iubite al meu Tată,
Se distruge lumea toată ,
Preoții ce își spurcă slujirea,
Spre vrășmași își pun zidirea.
Doamne , miluiește-ne pe noi
Zi de zi suntem mai goi,
Nu credință, nu iubire ,
Doar în păcate, robie.
Doamne, întărește nădejdea,
Căci e mare pofta noastră,
Nu de rugă și căință,
Doar păcate, necredință.
Categoria: Gânduri
Toate poeziile autorului: Petru BALAN
Data postării: 1 aprilie
Comentarii: 1
Vizualizări: 190
Comentarii
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Noapte albă
Poem: Eu cel ce n-o să mai fiu..
Dorul de casă a motivat-o să pună povești pe versuri. Corina Bezdîga își lansează cea de-a treia carte
Poem: Încheiere
Poem: Ploaie
(video) Lista scriitorilor contemporani cu cele mai multe romane ecranizate
Poem: Viața ta , e în mâinile tale
Poem: Iarna de Stela Enache în spaniolă
Poezia, un hobby în rândurile adolescentelor 2021 (vox)
Silvia Mihalachi