Viața stă pe loc mergând!

totu-i la liber în viața aceasta

ai nevoie de puțină nefericire

îți iei sufletul de braț și intri în primul magazin  fashion/beauty

raionul  „femei fără inimă”

de exemplu

sau cu fructe de cactus

plătești cu propria-ți viață

desigur

introduci  cardul personal fără limită de credit

în cititorul de așteptări 

și-ți  iei porția ta consistentă de nefericire

la jumătate de preț

(dacă ai noroc și prinzi o ofertă!)

găsești de toate în viața aceasta

de la iluzii în stare latentă

la dragoste

ambalate frumos

nu se dau garanții ca la alte produse

din păcate

uzinele vieții  produc la cele mai înalte standarde

cunoscute

dacă nu crezi

cumperi  încredere

eșecul

de pildă

e garantat din fabricație

a trăi înseamnă să cumperi totul la risc

doar moartea e sigură..

De câte poezii mai e rost?

Sa le citești,poate ai să înțelegi.

Căci dragostea nu are cost,

Dar nu poți avea ce alegi.

De câte poezii mai e nevoie?

Să înveți să mă tratezi,

Câte nopți o să mă ploaie,

Câte dorințe nu ai să crezi?

Câte poezii să mai scriu?

Sa mi dai un răspuns la ele.

Sa nu mi le citești la sicriu,

Ca ele de tine au nevoie.

Citește le cat vei vrea,

Căci nu le vei simții.

Ce oferă dragostea de ea,

Ce nu vei mai primi.

Mai rar se-arata zorii, pe cimpii
Si nu mai pot spera la alt scintei
Sa curga lacrimi tot mai rar, aprins
Sa nu mai spere focul, este stins.

Mai des mi-e gindul, la acel minut
As vrea sa fii tu norul, iar eu vint
In asta seara, eu nu am cazut
Si da, nebun, sa pling nu am in gind.

Să ne bucurăm de ceea ce Destinul ne-a dăruit.

Să ne mulțumim că ne-a salvat de singurătate,

Și că suntem împliniți cu ce ne este hărăzit,

În numele neamului în Eternitate.

Să urmăm pilda și lumina Sfintei Credințe,

Să iertăm, să înțelegem și să iubim mereu

Tot ceea ce implică bunăstarea unei ființe,

Și să implorăm binecuvântarea lui Dumnezeu.

De milenii, natura și-a păstrat proprietățile

Încântând sufletele muritorilor pe Pământ,

Dând oamenilor fericire și susținând viețile,

Făcându-ne să grăim "mulțumire" drept cuvânt.

În  miresme înzecite și culori nemărginite

Au fost create minunății ce dăinuie,

Mărturii ale existenței planetare zidite

În sufletele nemuritorilor ce ne bântuie.

Alerg spre mine

Oare alerg înspre sau mă îndepărtez de viață 

Fiorul morții m-a întâmpinat de 2 ori într-o singură săptămâna 

Doar un bun reflex și un inger pe bicicleta 

Îmi țin încă respirația aici pe pământ 

Ce oare este frica de a pieri ,de a nu mai fi 

De ce mă inspaimantă ce nu cunosc ? 

Mă țin atât de strânsă cu ghearele de ale vieții gât 

Vreau să stau Doamne până când motivația să nu o mai cunosc.

Îmi place să râd să mă simt în viață 

Oamenii și natura să o ascult 

Să mă întrec cu mine în fiecare zi 

Să merit Doamne,acest loc pe pământ. 

Lungă-i  calea ,drumu-i greu,

Nu-l abandona de ai un țel .

De undeva ,se va vedea ,

Luminița din tunel !

O ! Ploaie , oprește- te odată

Simt că nu sunt eu

Inima-mie îmbătată 

Așa va fi mereu?

Când ploaia va-nceta 

Soarele se va ivi

Tu mă vei aștepta 

Și mă vei iubi?

Lângă geam stând,așteptam ca ploaia să se-oprească

Zicându-mi , că mai e un strop și-o să mă iubească 

Ploaia se opri , soarele vesel din nori aparența și-a făcut

Iar eu trist , tăcut,aflând că ea nu ma plăcut !

Era doar in mintea mea

O imaginație plăcută,

Dar ea pe altcineva iubea,

Dar de mine , altfel ea era văzută 

In ochii mei eu o vedeam

Mai ceva ca o regină

Am închis ochii și-mi spuneam

De azi ești o străină 

De ce îmi pare rău acum?

De ce iubirea doare?

Mai bine îmi vedeam de drum

Mai bine -i fără soare..☀️

Un vis cumplit și uimitor
Aseară am avut
Căci m am privit râzând
Cum mor,
Și tare mi a plăcut.

Și tare mi as fi dorit
Să nu mă mai trezesc,
Dar culmea...m am trezit
Și astăzi..nu zâmbesc .

De ar fi să nu mă mai trezesc
În seara asta ,eu aș ști
Că cei pe care îi iubesc
Lipsa nu îmi vor simții..

Adesea mă gândesc că poate,
Eu nu contez pe acest pământ
Plângând ,lăsând capul pe-o parte
Mi aș spune ultimul cuvânt..

Din ce oare esti făcută

De sclipești în ochii mei?,

Ești cumva din rai căzută

De mă pierd în ochii tăi?

Din ce oare ești făcută

De zâmbești așa frumos?

Of!,Și -acel' de te sărută

Este cel mai norocos...

Din ce oare ești făcută,

De mister și dor curat?

De o rază nevăzută

Ce în suflet mi-ai lăsat...?!

Ești lumina ce m-alină,

Glasul nopții diafan,

Adierea cea divină

Dintr-un vis pierdut în van.

Te-a țesut un colț de stele,

Te-a sculptat un val tăcut,

Ești din umbre efemere,

Dar în mine-ai renăscut.

DE-AR FI VIATA CA IN FILME

AS PĂSII IN FATA TA

PRIN NESECATA MULTIME

AS STRIGA CĂ ESTI A MEA

TI-AS VORBIi CU-AMELE BUZE

SĂRUTÂND PE ALE TALE

SI N-AR PUTEA SĂ MĂ REFUZE

A TALE BUZE IDEALE

CÂNTUNDU-TI ALE TALE VERSURI

VOI PRIVII IN OCHII TĂI

VOR PĂSII PE-ATALE MERSURI

ALE INIMII BĂTĂI

DE-AR FI VIATA CA IN FILME

AS RĂTĂCII PRIN UNIVERS

SĂ TE CAUT IAR PE TINE

IN AMINTIREA CE M-AI STERS

SĂ-TI SPUN O ULTIMĂ DATĂ

CĂ M-AI FĂCUT SĂ-NEBUNESC

CĂ NU MAI VĂD O ALTĂ FATĂ

SI SĂ-TI SPUN CĂ TE IUBESC

AI DAT FOC UNEI IUBIRI

SI PUR SI SIMPLU AI UITAT,

TE-AM INGROPAT IN AMINTIRI

SI IN URMĂ  CU GREU TE-AM LĂSAT…

NU POT UITA A TA PRIVIRE,

SI CUM ZÂMBEAI CÂND TE PRIVEAM!,

DAR V-A RĂMÂNE-O AMINTIRE,

CĂCI TREMURAM CÂND TE VEDEAM.

AI FOST TOT CE-MI LIPSEA,

AI FOST TOT CE-MI DOREAM.

 NU TE-AM PUTUT AVEA,

CU GÂNDUL TE AVEAM.,.

AI FOST DOAR O DORINTĂ,

CE V-A RĂMÂNE-UN VIS.

O PREA FRUMOASĂ FIINTĂ!

UNA DE NEDESCRIS.

AI FOST UN INCEPUT,

CE S-A SFÂRSIT IN NOAPTE!

SI -N MIEZUL NOPTII M-AM PIERDUT

IN ALE TALE SOAPTE..

AI FOST O NOAPTE DE VARĂ,

CALDĂ SI TĂCUTĂ.

TE ASCULTAM IN FIECARE SEARĂ

ESTI PRIMA STEA  CĂZUTĂ!

DE OCHII MEI VĂZUTĂ.

O ! Ploaie , oprește- te odată

Simt că nu sunt eu

Inima-mie îmbătată 

Așa va fi mereu?

Când ploaia va-nceta 

Soarele se va ivi

Tu mă vei aștepta 

Și mă vei iubi?

Lângă geam stând,așteptam ca ploaia să se-oprească

Zicându-mi , că mai e un strop și-o să mă iubească 

Ploaia se opri , soarele vesel din nori aparența și-a făcut

Iar eu trist , tăcut,aflând că ea nu ma plăcut !

Era doar in mintea mea

O imaginație plăcută,

Dar ea pe altcineva iubea,

Dar de mine , altfel ea era văzută 

In ochii mei eu o vedeam

Mai ceva ca o regină

Am închis ochii și-mi spuneam

De azi ești o străină 

De ce îmi pare rău acum?

De ce iubirea doare?

Mai bine îmi vedeam de drum

Mai bine -i fără soare..☀️