Aștept ,o iubire imposibilă
O ! Ploaie , oprește- te odată
Simt că nu sunt eu
Inima-mie îmbătată
Așa va fi mereu?
Când ploaia va-nceta
Soarele se va ivi
Tu mă vei aștepta
Și mă vei iubi?
Lângă geam stând,așteptam ca ploaia să se-oprească
Zicându-mi , că mai e un strop și-o să mă iubească
Ploaia se opri , soarele vesel din nori aparența și-a făcut
Iar eu trist , tăcut,aflând că ea nu ma plăcut !
Era doar in mintea mea
O imaginație plăcută,
Dar ea pe altcineva iubea,
Dar de mine , altfel ea era văzută
In ochii mei eu o vedeam
Mai ceva ca o regină
Am închis ochii și-mi spuneam
De azi ești o străină
De ce îmi pare rău acum?
De ce iubirea doare?
Mai bine îmi vedeam de drum
Mai bine -i fără soare..☀️
Poems in the same category
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine,
te-ai învălui în lumina zilelor mele,
fiecare gând ar fi o adiere de dor,
fiecare pas, un cânt de alinare pentru sufletul meu.
Ai fi cu tine cum sunt eu cu tine –
neîncetat, cu fiecare clipă ca pe un dar.
Dacă te-ai iubi, cum o fac eu,
ai înțelege că iubirea nu cere,
nu cere nimic altceva decât să fie –
simplă, pură, fără forme,
fără ziduri de apărat,
fără măști de purtat.
Te-ai îmbrățișa, știind că tu ești tot ce am,
și tot ce am fost,
și tot ce voi fi.
Te-ai cunoaște în adâncurile tăcerii,
în acele colțuri de lumina dimineții
în care eu mă regăsesc cu tine,
fără cuvinte,
fără planuri,
doar un puls comun între două inimi.
Dacă te-ai iubi, aș putea să îți dau toată iubirea mea
fără frică, fără teamă de-a pierde.
Dacă ai ține la tine,
ar însemna că tu mă porți în fiecare zi,
ca un secret păstrat în pielea ta,
ca o fereastră deschisă către lume,
unde doar noi doi știm cum să iubim.
O, Doamne, glasul meu ascultă
O, Doamne sfânt, mă rog la Tine,
Privește jos, la viața-mi grea,
M-am săturat să stau în umbre,
Să fiu uitată-n casa mea.
M-am săturat de nepăsare,
De glasuri reci și pline de dureri,
De lacrimi strânse-n înserare,
Când nimeni nu vrea să mă ceară-n tăceri.
Mama mea, Doamne, nu mă vede,
Și inima mi-e greu de plumb,
Alege omul ce-mi dă teamă,
Și spune să tac când mă frâng.
Eu strig, dar nu m-aude nimeni,
Doar Tu, ce totul poți schimba,
Te rog, protejează-mi sufletul firav,
Și salvează-mă, Doamne, din această viață grea.
Fii scutul meu în fața lor,
Fii vocea mea, când eu n-am glas,
Fii alinare, fie-mi zbor,
Când lanțul rece m-a rămas.
O, Doamne, ia-mă-n brațul Tău,
Și arată-mi calea de lumină,
Căci doar cu Tine pot să sper,
Să simt iubirea Ta divină.
Nu mă lăsa să cad sub greul lumii,
Tu ești Părintele ce-mi dă tărie,
Ascultă, Doamne, ruga mea fierbinte,
Și scapă-mă din suferință și pustie.
Mă duc în 🔥
Mă duc în foc să ard
Din propria dorință
Voi simți din nou pe piele
Ce-i aia suferință ..
Mă duc să sim din nou
Strigăte de jale...
Și să simt de fapt
Chinuri infernale...
Aut .A Țurcanu
@reper
Unde-s anii mei?
Adu' Doamne inapoi ...
Anii mei lipsiti de greu
Parul castaniu si des
Ochii mei fara defect
Pielea neteda,stralucitoare
Vocea ca de vrabioara
Si sufletul neprihanit
Care astazi a-mpietrit...
-U.A
Zile
Sunt zile când înlocuiesc paharul de vin cu sticla
și zile când nu rămân urme de ruj pe ea;
când adaug și ultima țigară din pachet
sau când mă amețește doar fantoma parfumului tău.
Sunt zile când las lumina aprinsă
și când apare o a doua pernă lângă a mea;
când aștept să te văd pe unde n-ai mai pășit de mult
sau să ne întâlnim după ce adorm.
Sunt zile când îți spun lucruri pe care nu le auzi
și când te caut pe unde nu exiști;
când îți pictez zâmbetul în ceașca de ceai
și o uit lângă mine până se răcește;
când te strâng în brațe puțin prea tare
și apoi te las să dispari, pentru că nu ești aici;
când îți fac mai mult loc sub umbrelă
ca să realizez că nici măcar nu plouă.
Sunt zile când mi-e dor de tine
Zile și zile despre noi – eu și tu.
Noapte de amor
Să te privesc, Nonstop aș vrea,
Să te am lângă mine acum,
Să mă cuibăresc lângă tine, așa,
Cum numa cu tine acum.
Căldura trupului să o simt,
Și să mă topesc ușor,
Urmează ceva, presimt,
Ușor, dulce, amor.
Buzele se întâlnesc,
Și un fior mă apasă,
Mâinile de coapse se lipesc,
În inimă focul iar se lasă.
Să ne iubim neîncetat,
Până la răsărit de soare,
Gândul mi-e invadat,
De filme răpitoare.
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine
Dacă ai ține la tine cât de mult eu țin de tine,
te-ai învălui în lumina zilelor mele,
fiecare gând ar fi o adiere de dor,
fiecare pas, un cânt de alinare pentru sufletul meu.
Ai fi cu tine cum sunt eu cu tine –
neîncetat, cu fiecare clipă ca pe un dar.
Dacă te-ai iubi, cum o fac eu,
ai înțelege că iubirea nu cere,
nu cere nimic altceva decât să fie –
simplă, pură, fără forme,
fără ziduri de apărat,
fără măști de purtat.
Te-ai îmbrățișa, știind că tu ești tot ce am,
și tot ce am fost,
și tot ce voi fi.
Te-ai cunoaște în adâncurile tăcerii,
în acele colțuri de lumina dimineții
în care eu mă regăsesc cu tine,
fără cuvinte,
fără planuri,
doar un puls comun între două inimi.
Dacă te-ai iubi, aș putea să îți dau toată iubirea mea
fără frică, fără teamă de-a pierde.
Dacă ai ține la tine,
ar însemna că tu mă porți în fiecare zi,
ca un secret păstrat în pielea ta,
ca o fereastră deschisă către lume,
unde doar noi doi știm cum să iubim.
O, Doamne, glasul meu ascultă
O, Doamne sfânt, mă rog la Tine,
Privește jos, la viața-mi grea,
M-am săturat să stau în umbre,
Să fiu uitată-n casa mea.
M-am săturat de nepăsare,
De glasuri reci și pline de dureri,
De lacrimi strânse-n înserare,
Când nimeni nu vrea să mă ceară-n tăceri.
Mama mea, Doamne, nu mă vede,
Și inima mi-e greu de plumb,
Alege omul ce-mi dă teamă,
Și spune să tac când mă frâng.
Eu strig, dar nu m-aude nimeni,
Doar Tu, ce totul poți schimba,
Te rog, protejează-mi sufletul firav,
Și salvează-mă, Doamne, din această viață grea.
Fii scutul meu în fața lor,
Fii vocea mea, când eu n-am glas,
Fii alinare, fie-mi zbor,
Când lanțul rece m-a rămas.
O, Doamne, ia-mă-n brațul Tău,
Și arată-mi calea de lumină,
Căci doar cu Tine pot să sper,
Să simt iubirea Ta divină.
Nu mă lăsa să cad sub greul lumii,
Tu ești Părintele ce-mi dă tărie,
Ascultă, Doamne, ruga mea fierbinte,
Și scapă-mă din suferință și pustie.
Mă duc în 🔥
Mă duc în foc să ard
Din propria dorință
Voi simți din nou pe piele
Ce-i aia suferință ..
Mă duc să sim din nou
Strigăte de jale...
Și să simt de fapt
Chinuri infernale...
Aut .A Țurcanu
@reper
Unde-s anii mei?
Adu' Doamne inapoi ...
Anii mei lipsiti de greu
Parul castaniu si des
Ochii mei fara defect
Pielea neteda,stralucitoare
Vocea ca de vrabioara
Si sufletul neprihanit
Care astazi a-mpietrit...
-U.A
Zile
Sunt zile când înlocuiesc paharul de vin cu sticla
și zile când nu rămân urme de ruj pe ea;
când adaug și ultima țigară din pachet
sau când mă amețește doar fantoma parfumului tău.
Sunt zile când las lumina aprinsă
și când apare o a doua pernă lângă a mea;
când aștept să te văd pe unde n-ai mai pășit de mult
sau să ne întâlnim după ce adorm.
Sunt zile când îți spun lucruri pe care nu le auzi
și când te caut pe unde nu exiști;
când îți pictez zâmbetul în ceașca de ceai
și o uit lângă mine până se răcește;
când te strâng în brațe puțin prea tare
și apoi te las să dispari, pentru că nu ești aici;
când îți fac mai mult loc sub umbrelă
ca să realizez că nici măcar nu plouă.
Sunt zile când mi-e dor de tine
Zile și zile despre noi – eu și tu.
Noapte de amor
Să te privesc, Nonstop aș vrea,
Să te am lângă mine acum,
Să mă cuibăresc lângă tine, așa,
Cum numa cu tine acum.
Căldura trupului să o simt,
Și să mă topesc ușor,
Urmează ceva, presimt,
Ușor, dulce, amor.
Buzele se întâlnesc,
Și un fior mă apasă,
Mâinile de coapse se lipesc,
În inimă focul iar se lasă.
Să ne iubim neîncetat,
Până la răsărit de soare,
Gândul mi-e invadat,
De filme răpitoare.
Other poems by the author
Din ce oare esti făcută?
Din ce oare esti făcută
De sclipești în ochii mei?,
Ești cumva din rai căzută
De mă pierd în ochii tăi?
Din ce oare ești făcută
De zâmbești așa frumos?
Of!,Și -acel' de te sărută
Este cel mai norocos...
Din ce oare ești făcută,
De mister și dor curat?
De o rază nevăzută
Ce în suflet mi-ai lăsat...?!
Ești lumina ce m-alină,
Glasul nopții diafan,
Adierea cea divină
Dintr-un vis pierdut în van.
Te-a țesut un colț de stele,
Te-a sculptat un val tăcut,
Ești din umbre efemere,
Dar în mine-ai renăscut.
AI FOST..
AI DAT FOC UNEI IUBIRI
SI PUR SI SIMPLU AI UITAT,
TE-AM INGROPAT IN AMINTIRI
SI IN URMĂ CU GREU TE-AM LĂSAT…
NU POT UITA A TA PRIVIRE,
SI CUM ZÂMBEAI CÂND TE PRIVEAM!,
DAR V-A RĂMÂNE-O AMINTIRE,
CĂCI TREMURAM CÂND TE VEDEAM.
AI FOST TOT CE-MI LIPSEA,
AI FOST TOT CE-MI DOREAM.
NU TE-AM PUTUT AVEA,
CU GÂNDUL TE AVEAM.,.
AI FOST DOAR O DORINTĂ,
CE V-A RĂMÂNE-UN VIS.
O PREA FRUMOASĂ FIINTĂ!
UNA DE NEDESCRIS.
AI FOST UN INCEPUT,
CE S-A SFÂRSIT IN NOAPTE!
SI -N MIEZUL NOPTII M-AM PIERDUT
IN ALE TALE SOAPTE..
AI FOST O NOAPTE DE VARĂ,
CALDĂ SI TĂCUTĂ.
TE ASCULTAM IN FIECARE SEARĂ
ESTI PRIMA STEA CĂZUTĂ!
DE OCHII MEI VĂZUTĂ.
Ultimul vis
Un vis cumplit și uimitor
Aseară am avut
Căci m am privit râzând
Cum mor,
Și tare mi a plăcut.
Și tare mi as fi dorit
Să nu mă mai trezesc,
Dar culmea...m am trezit
Și astăzi..nu zâmbesc .
De ar fi să nu mă mai trezesc
În seara asta ,eu aș ști
Că cei pe care îi iubesc
Lipsa nu îmi vor simții..
Adesea mă gândesc că poate,
Eu nu contez pe acest pământ
Plângând ,lăsând capul pe-o parte
Mi aș spune ultimul cuvânt..
Viața stă pe loc mergând!
Ai obosit să ncerci ,
Așa îți spune un gând ..
Când nu mai poți să mergi,
Mai poți puțin, plângând..
Să ști că nu înaintezi ;
Că stai pe loc mergând ,
Și -n dreapta ta să vezi
Îngerii urlând .
Îți spun că mai ai un pic,
Dar tu nici nu te-ai mișcat ...
Nu ai realizat nimic,
In astă viață de căc@t.
Și timpul tot curgând ,
Te sperie de moarte!.
În stânga vezi țipând ,
Un demon,ce ți-e frate;.
Îți spune că ești slab,
Că nu nu vei reușii;
Că o să mori degrab'!
Și na-i să mai învii ..
de-ar fi viata ca in filme,,,
DE-AR FI VIATA CA IN FILME
AS PĂSII IN FATA TA
PRIN NESECATA MULTIME
AS STRIGA CĂ ESTI A MEA
TI-AS VORBIi CU-AMELE BUZE
SĂRUTÂND PE ALE TALE
SI N-AR PUTEA SĂ MĂ REFUZE
A TALE BUZE IDEALE
CÂNTUNDU-TI ALE TALE VERSURI
VOI PRIVII IN OCHII TĂI
VOR PĂSII PE-ATALE MERSURI
ALE INIMII BĂTĂI
DE-AR FI VIATA CA IN FILME
AS RĂTĂCII PRIN UNIVERS
SĂ TE CAUT IAR PE TINE
IN AMINTIREA CE M-AI STERS
SĂ-TI SPUN O ULTIMĂ DATĂ
CĂ M-AI FĂCUT SĂ-NEBUNESC
CĂ NU MAI VĂD O ALTĂ FATĂ
SI SĂ-TI SPUN CĂ TE IUBESC
Din ce oare esti făcută?
Din ce oare esti făcută
De sclipești în ochii mei?,
Ești cumva din rai căzută
De mă pierd în ochii tăi?
Din ce oare ești făcută
De zâmbești așa frumos?
Of!,Și -acel' de te sărută
Este cel mai norocos...
Din ce oare ești făcută,
De mister și dor curat?
De o rază nevăzută
Ce în suflet mi-ai lăsat...?!
Ești lumina ce m-alină,
Glasul nopții diafan,
Adierea cea divină
Dintr-un vis pierdut în van.
Te-a țesut un colț de stele,
Te-a sculptat un val tăcut,
Ești din umbre efemere,
Dar în mine-ai renăscut.
AI FOST..
AI DAT FOC UNEI IUBIRI
SI PUR SI SIMPLU AI UITAT,
TE-AM INGROPAT IN AMINTIRI
SI IN URMĂ CU GREU TE-AM LĂSAT…
NU POT UITA A TA PRIVIRE,
SI CUM ZÂMBEAI CÂND TE PRIVEAM!,
DAR V-A RĂMÂNE-O AMINTIRE,
CĂCI TREMURAM CÂND TE VEDEAM.
AI FOST TOT CE-MI LIPSEA,
AI FOST TOT CE-MI DOREAM.
NU TE-AM PUTUT AVEA,
CU GÂNDUL TE AVEAM.,.
AI FOST DOAR O DORINTĂ,
CE V-A RĂMÂNE-UN VIS.
O PREA FRUMOASĂ FIINTĂ!
UNA DE NEDESCRIS.
AI FOST UN INCEPUT,
CE S-A SFÂRSIT IN NOAPTE!
SI -N MIEZUL NOPTII M-AM PIERDUT
IN ALE TALE SOAPTE..
AI FOST O NOAPTE DE VARĂ,
CALDĂ SI TĂCUTĂ.
TE ASCULTAM IN FIECARE SEARĂ
ESTI PRIMA STEA CĂZUTĂ!
DE OCHII MEI VĂZUTĂ.
Ultimul vis
Un vis cumplit și uimitor
Aseară am avut
Căci m am privit râzând
Cum mor,
Și tare mi a plăcut.
Și tare mi as fi dorit
Să nu mă mai trezesc,
Dar culmea...m am trezit
Și astăzi..nu zâmbesc .
De ar fi să nu mă mai trezesc
În seara asta ,eu aș ști
Că cei pe care îi iubesc
Lipsa nu îmi vor simții..
Adesea mă gândesc că poate,
Eu nu contez pe acest pământ
Plângând ,lăsând capul pe-o parte
Mi aș spune ultimul cuvânt..
Viața stă pe loc mergând!
Ai obosit să ncerci ,
Așa îți spune un gând ..
Când nu mai poți să mergi,
Mai poți puțin, plângând..
Să ști că nu înaintezi ;
Că stai pe loc mergând ,
Și -n dreapta ta să vezi
Îngerii urlând .
Îți spun că mai ai un pic,
Dar tu nici nu te-ai mișcat ...
Nu ai realizat nimic,
In astă viață de căc@t.
Și timpul tot curgând ,
Te sperie de moarte!.
În stânga vezi țipând ,
Un demon,ce ți-e frate;.
Îți spune că ești slab,
Că nu nu vei reușii;
Că o să mori degrab'!
Și na-i să mai învii ..
de-ar fi viata ca in filme,,,
DE-AR FI VIATA CA IN FILME
AS PĂSII IN FATA TA
PRIN NESECATA MULTIME
AS STRIGA CĂ ESTI A MEA
TI-AS VORBIi CU-AMELE BUZE
SĂRUTÂND PE ALE TALE
SI N-AR PUTEA SĂ MĂ REFUZE
A TALE BUZE IDEALE
CÂNTUNDU-TI ALE TALE VERSURI
VOI PRIVII IN OCHII TĂI
VOR PĂSII PE-ATALE MERSURI
ALE INIMII BĂTĂI
DE-AR FI VIATA CA IN FILME
AS RĂTĂCII PRIN UNIVERS
SĂ TE CAUT IAR PE TINE
IN AMINTIREA CE M-AI STERS
SĂ-TI SPUN O ULTIMĂ DATĂ
CĂ M-AI FĂCUT SĂ-NEBUNESC
CĂ NU MAI VĂD O ALTĂ FATĂ
SI SĂ-TI SPUN CĂ TE IUBESC
Din ce oare esti făcută?
Din ce oare esti făcută
De sclipești în ochii mei?,
Ești cumva din rai căzută
De mă pierd în ochii tăi?
Din ce oare ești făcută
De zâmbești așa frumos?
Of!,Și -acel' de te sărută
Este cel mai norocos...
Din ce oare ești făcută,
De mister și dor curat?
De o rază nevăzută
Ce în suflet mi-ai lăsat...?!
Ești lumina ce m-alină,
Glasul nopții diafan,
Adierea cea divină
Dintr-un vis pierdut în van.
Te-a țesut un colț de stele,
Te-a sculptat un val tăcut,
Ești din umbre efemere,
Dar în mine-ai renăscut.