Oglinda!
Mă uit din nou într-o oglindă
Și ea continuă să îmi arate,
Că nu mai sunt așa de tânăr
Și-am pus ani buni în spate
Pentru moment m-am îndoit
Că asta poate fi figura mea,
Dar imediat m-am resemnat
Ridu-i un semn că viața-i grea
Am părăsit oglinda întristat
Cu gândul dus spre tinerețe,
Iar ochiul minții m-a informat
Că am ajuns deja la bătrânețe
Afară, mi-am aruncat privirea
Și am văzut și tineri și bătrâni,
Cu toții se bucurau de viață
Zâmbind, ținându-se de mâini
...................................
Ușor, ușor încep să înțeleg
Că nimeni nu întoarce anii,
Sarac, bogat ne vine vremea
Nimic nu iei...degeaba banii!
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Ferestrele primăverii
Poem: Tu ești Zeița frumuseții
Un muzeu dedicat poetului Grigore Vieru va fi deschis în Capitală
Poem: flux de poeme naani /53
Poem: Vreau
(foto) Cititul este sexy. Cum arată bărbații care în loc de smartphone au ales să ţină o carte în mână
Poem: Darul
Poem: Tristețe fără tine
Premiul Nobel pentru Literatură 2019. Un autor irlandez, victima unei farse telefonice