Desertul
Înainta prin desert,însetat,
Dar speranța îi dădea putere,
Zile in șir,neîncetat,a mers,
Un supraom in trup sleit,
Si-ntr-un final,ca-o dulce adiere,
Văzu în zare casa sa,
In ochi i-au răsărit aprinse stele,
Deschide ușa,dar ființă pe care-o iubea,
Nu mai era.
Îi căzu o lacrimă nespus de grea,
Cu och pierduți privi spre desertul întins..
Abia acum acesta l-a învins..
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Pastel
Poem: Звёзды
Scrie o poezie si primeste o carte cadou.
Poem: Pe drum de munte!
Poem: Fitness 2024 - a.k.a Somn Obositor (AMR 180 luni....până la pensie)
Cartea de Aur. „Fata care merge pe jos” sau cum a reușit Alexandrina Hristov să cucerească publicul român cu muzica ei
Poem: Dor de satul meu
Poem: În sânul nopţii…
OMUL SĂPTĂMÂNII: Constantin Rusnac, compozitor