De la o vreme-ncoace
de la o vreme-ncoace,
indiferent de ce as face,
umbra ta mereu o simt,
zici ca am innebunit
lumea de-as putea ti-as da-o,
lumina-ti ochilor de-as vedea-o.
zambetul cel ce ma invie,
de l-as putea tine la cutie.
tu, steaua cea mai lucitoare,
din pacate, doar fata muncitoare,
lupti cu lumea cea nedreapta,
dar tu mereu mai desteapta.
luptatoarea mea-ndragita,
sa nu te lasi ,te rog, orbita,
de ale lumii minciuni,
este doar plina de inselaciuni.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: mama
Poem: Lacul nostru
Un eveniment de vânzare a cărților secondhand însoțit de gustări și prăjituri de casă
Poem: Iubirea mea
Poem: Orb
Primul volum de poezii scrise în întregime de un program de Inteligență Artificială a fost publicat în China
Poem: Iarnă ?
Poem: Îmbătrânesc de dor
Dansuri moldovenesti interpretate de copii din Kenya, poezii din Indonezia si Ucraina - liceul "Orizont" va gazdui un festival international de limba si cultura - VIDEO