De la o vreme-ncoace
de la o vreme-ncoace,
indiferent de ce as face,
umbra ta mereu o simt,
zici ca am innebunit
lumea de-as putea ti-as da-o,
lumina-ti ochilor de-as vedea-o.
zambetul cel ce ma invie,
de l-as putea tine la cutie.
tu, steaua cea mai lucitoare,
din pacate, doar fata muncitoare,
lupti cu lumea cea nedreapta,
dar tu mereu mai desteapta.
luptatoarea mea-ndragita,
sa nu te lasi ,te rog, orbita,
de ale lumii minciuni,
este doar plina de inselaciuni.
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Zburătorul
Поэма: CEASUL FERMECAT
Grigore Vieru - 86 de ani de la nașterea marelui poet român. 14 februarie
Поэма: Visul
Поэма: Totuși
Aveti jucarii, carti sau haine de dat si vreti sa faceti o fapta buna?
Поэма: Whisky
Поэма: Dacă viața-ar fi o carte
Cea mai veche lucrare de literatură