Azi mamă am fost la tine iar la cimitir
Azi mamă am fost la tine iar la cimitir,
Din curtea ta eu ţi-am adus un trandafir.
Un trandafir de-al roşu şi împupit,
E floarea dragă mamă ce ai iubit.
Şi ţi-am adus măicuţa mea şi –o lumânare,
Ca să o aprind la sfânta cruce că e sărbătoare.
Şi candela ţi-aprind încet în taină,
Să nu-ţi perturb eu somnul, iubită mamă.
Şi chiar afară dacă este frig sau soare,
La tine mamă am să vin să-mi cer iertare.
Cu ochii –n lacrimi mă aplec acum şi plâng,
Eu candela ţi-aprind avându-te mereu în gând.
Category: Poems dedicated to Mothers
All author's poems: Dorel Marin
Date of posting: 7 февраля
Views: 53
Poems in the same category
Pentru tine
Din prima zi cînd te-am văzut
Îţi zic sincer ,mi-ai plăcut!
Am ştiut că :te iubesc,
N-am mai încetat să te privesc..
De atuncea pîn'acum
Avem noi acelaşi drum.
Rîd şi plîng cu tine-n gînd-
Eşti cea mai scumpă pe pămînt..
Te iubesc din suflet "MAMĂ"
Eşti cea mai scumpă fără seamă!
mama
maturizarea - ce este asta, poate ca nu as putea spune,
de si nu prea pare un cuvint deosebit,
dar, cind intelegi, ca fiinta mai scumpa ca mama pe lume
nu e, ce parca intr-o secunda a inalbit.
te superi pe ea, cind de la facebook, instagram te abate,
unde flori, plimbari cu masina ei iti promit
si-apoi ea iti spune, sa fii acasa numaidecit la zece jumate.
spune-ti sincer, ei doar nu te-au iubit.
te grabesti l-antilnire, unde-n camasa albastra te-asteapta,
te saruta fierbinte si apoi in brate te stringe,
iar tu esti deja gata sa crezi in orice cuvint, orice soapta
si spui ca-l iubesti, iar mama va plinge.
ii strigi ca vesela ieri de trei ori ai spalat si azi nu mai vrei,
pornesti iar notebookul si nu ai regrete,
dar nu te gindesti, ca pe cea mai scumpa dintre femei
viata grea o farima cu viteza unei comete,
(femeea ce te-a crescut asa mare, te-a ingrijit fara frica,
femeea ce poate ierta a suta si mia oara)
si poate cindva, peste ani, in pierduta de mult mica fiica
la volumul intreg sentimente o sa apara.
maturizarea, ce e? eu inca nu stiu sensul acestui cuvint,
dar promit, c-o sa spal vesela si azi si miine
si tot ce-i posibil, doar ca sa scad din viteza acestui vint,
ca sa n-o ia pe mama de linga mine.
nu, nu mai vreau sa fiu copil, mi-a ajuns copilaria pe veci,
ca la scoala stiintele, si-a lumii enciclopedie,
dar nu vreau, ca cindva peste ani zeci, douazeci, treizeci
sa ma-ntorc iar la mama, iar casa sa fie pustie.
Mama poem de 1 Martie, 2023
De când mă știu, ea mi-a fost aproape,
Un înger dulce ce m-a ocrotit.
De mii de ori, în brațe m-a ținut,
Și-mi cânta zâmbind o poveste.
Ea e lumina din viața mea,
Perechea sufletului meu pereche,
Unica, minunata mea mamă,
În fața cui mă-nclin cu dragoste.
În miez de noapte, când dormeam în liniște,
În taină ea veghea cu grijă-n glas.
Să mă trezesc cu drag, cu dor, cu vise,
Să simt prezența ei mereu aproape.
O floare rară ce-a-nflorit mereu,
În inima mea și-n sufletul meu,
Cu grijă și cu dragoste ne-a crescut,
Pentru a ne face mai buni și mai frumoși.
Oh mamă, câtă putere ai în tine,
Câtă iubire și devotament,
Îți mulțumesc pentru tot ce ai făcut,
Ești aurul vieții mele și al minții mele.
Și acum, de departe, îți spun,
În fața lumii și a celor dragi,
Te iubesc și îți mulțumesc,
Draga mea mamă, îngerul din viața mea.
Astfel, și Radio Cuibul Lupilor Albi,
Îți aduce un omagiu astăzi,
Mamei, purtătoare de viață și iubire,
Pe care o prețuim și o iubim mereu.
La mulți ani, femeie! 8 Martie 2023
Cu gandul la ea...mama!
Am trimis aseară un mesaj in eter,
Cu destinația catre Domnul sfânt,
Sper să se oprească mai la vale de Cer,
Undeva mai sus, departe de pământ
Cred că în zonă e spiritul mamei,
Așteptând Judecata ce va să vie,
Noi stăm întristați în jurul icoanei,
Poate un răspuns primim, adresat mie
Până un semn vom avea de la tine,
Noi cei rămași o rugă vom înalța,
Implorând să fii iertată, să-ți fie bine,
Și drept mulțumire, pomană vom da
Gândul ne duce departe în timp,
Spre clipe frumoase și amintiri,
Ne uităm unul la altul și nu vorbim,
Și plânsul ni-l ținem, ascuns de lumini
Mereu ne strângeam noi pe-acasă,
Dar astăzi nu mai suntem așteptați,
E multă tristețe în a noastră casă,
Și borșul lipsește și gustul de cârnați
Cândva pluteau în aer mirosuri fine,
De la mâncăruri de mama pregătite,
Care ne-ntâmpina cu tăvile preapline,
De cozonaci, plăcinte si bunele clătite
Acum mai toate nu-s la locul lor,
În curte, beci și chiar în cămară,
De ce avem nevoie, nu le găsim ușor,
Iar fără ea în casă, viața e o povară
Abia acum realizăm ce este mama,
Și cât de mult ea astăzi ne lipsește,
Iar pe moment avem o mică teamă,
Să nu o supărăm, cànd ea de Sus..la noi privește!
mama
mama mea e ca o floare
frumoasa si ingrijita
e ca o raza de soare
ea merita sa fie iubita
eu ma bucur ca a fost
mereu langa mine
ca ma sustinut la greu
ca sa fie totul bine
Iertare mamă!
Mă uit acum la poza ei cu drag,
Și-mi amintesc de mama mea,
Cum m-aștepta măicuța-n prag,
Sperând ca azi, eu voi veni la ea
Și azi era mereu in fiecare zi,
Pentru ființa cea cu părul strâns,
Cu chip plăpând și ochii verzi,
Dar eu cu ale mele, eram prins
Vorbeam la telefon cu dânsa,
Și-adesea-i promiteam și eu,
Că voi fi sâmbătă cu siguranță-acasă,
Să-i treacă ei de dorul meu
Din prag ea către poartă, tot venea,
Și poate-l va vedea pe-al ei fecior,
Când se uita prelung către șosea
Si el se va ivi și apărea-ndecor
Și știu ce mult ea aștepta să vin,
S-o văd să-mi spună..bun venit,
Cu glasul ei frumos și chiar divin,
Iar eu să-i spun..bin' te-am găsit
Dar uneori realitatea-i crudă,
Iar la șosea nimeni nu se vedea,
Ea tristă, se retrăgea in tindă,
Și lângă telefon, continuu veghea
Poate băiatul un telefon va da,
Si că-i pe drum și se grăbește,
S-o vadă cum, ea stă pe ladă,
Și ne-ncetat, trage nădejde
Dar uneori nu e cum ne dorim,
Și așteptarea grea și dureroasă,
Și amânăm prea des noi să venim,
La mama noastră, cea frumoasă
La telefon scuze, găseam pre des,
Că sunt la muncă reținut, spuneam,
Dar voi veni acasa, promiteam ades,
Să ne vedem și să-ne-nbrățișam
Tot ce v-am scris e pur adevarat,
Și-așa se întâmplă mai mereu,
Să n-avem timp cănd ești chemat,
Și regretăm târziu, când ne e greu
Și greutatea e tare-apăsătoare,
Când știm că noi purtăm o vină,
Că n-am putut să alinăm ce doare,
Și-am devenit, persoană meschină
Când ea în prag nu a mai fost,
Și poarta nu s-a mai deschis,
Am plâns, dar chiar că n-avea rost,
Mama fiind prea Sus, în Paradis
Acum și fară telefon să-mi dai,
Alo aș spune și, aș veni în zbor,
Să-ți mulțumesc că-n luna Mai,
Am apărut și satul a aflat, că ai fecior
Ce spun și scriu acum e făra leac,
Și-mi cer iertare, mamă sfântă,
Ca-ș fi putut mai mult să fac,
Si să alin, a ta grea suferință
Mai vin si trec prin sat si pe imaș,
Și la mormânt plângând, mă reculeg,
În liniște suspin și singură te las,
Pășind pe una din alei pe care o aleg
Voi care astăzi mame mai aveți,
Și stiti cu câtă dragoste v-asteaptă,
Nu-ntârziați, nu amânați, să le vedeți,
Și cât mai des, dechideți poarta!