Oaste
Trec verile și au sa vină ierni o mie
Si eu tot stau sub sălcii obidoase,
Si simt că pân la vară au să mai fie;
Strigăte-n fulgere și ploi ce udă-n oase.
Peste pământ vin umbrele rapace,
Si eu caut în suvenir un anotimp;
În care n-ascultam vocile nopții,
Si urmele de pași ale lor mei sa prind.
Pacostea mea, are adăpost furtuna,
Ascunsă-n fulgere ce-astupa un război;
A cărui strigate chemă în zadar Fortuna.
Pe-un câmp de jertfe stinse, ce-alcătuie al meu stroi.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Revelion
Poem: La sfârșit
Dragi autori și cititori ai poezii.online
Poem: Ficțiunea lui Roald Dahl în viața reală în spaniolă
Poem: flux de poeme naani /31
Zeci de tineri au făcut schimb de cărţi într-un parc din Capitală
Poem: ,,Uită nostalgia" în finlandeză
Poem: Praf de amintiri
Timp de patru zile, autorii mai multor romane si volume de poezii, de pe ambele maluri ale Prutului vor putea fi auziti la o librarie din capitala - VIDEO