Ceva frumos aș spune pentru voi,
Acum pe seară, l-apus de soare,
Dar cum să scrii, când e război,
Chiar la hotare și lumea moare
Deschid tv-ul, moartea o văd,
Pe sticlă, arătată prin filmare,
Nu, nu este film și doar prăpăd,
Și peste tot, e plânset și teroare
Vreau să-l închid, să schimb canalul,
Nu mai suport să văd, să simt așa durere,
Pe voi eu vă implor, să fluierați finalul,
Și nu uitați, că Dumnezeu v-a dat putere
Puterea El v-a dat-o, să faceți bine,
Nu să ucideți ființe nevinovate,
Așa că încetați s-aveți inimi haine,
Fiți înțelepți și faceți zi din noapte
Vă adunați și discutați continuu,
Dar nu sa ne feriți de foc și arme,
Și să decideți care dintre voi e primu',
Și toți s-aveți portretul pus în rame
Pe noi, voi credeți că ne păcăliți,
Și moartea o lăsați să ne adune,
Dar nu uitați că veți fi pedepsiți,
De Domnul, când părăsiți această lume
Așa că evitați pedeapsa Divină,
Și puneți capăt acestui război,
Nu arătați că alții poartă vină,
Aduceți pacea, de vreți să fiți eroi!
Scrisă cu durere de Cezar!
Pe curând!