Postbellum
Din nou senilul cer coboara
Se scurge
ploaia ca puroiul dintr-o rana,
Si-mi spala tamplele murdare
De transpiratie si sange.
Ma uit in jos si am
picioare
infundate greu in tina;
Ingerul, de-a carui vina
m-am afundat in nepasare
Danseaza-acum,si eu...in mina...
Am tot gustat clipe amare.
M-asez si simt, in mine
tremura
O pasare-alba si-nghetata
Care canta cu foc o data...
Acum e singura si
Tremur
Ma zgarie cu unghiile-i albe
Si ma acuza...
O vad in ochii ei plapanzi:
"Nu trebuia sa ma ucizi..."
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Un alt te iubesc,un alt sărut
Poem: Fără tratament…
Povestea de succes a unui scriitor în vogă. Cărțile sale au fost traduse în peste 20 de limbi
Poem: Tu
Poem: Timpul
(foto) Amintiri păstrate într-o Fotocarte. Nimic nu se compară cu plăcerea de a răsfoi un album foto
Poem: Omul
Poem: Singuratic
Oleg Serebrian - o voce de rezonanță a prozei basarabene