Anatomia absenței

Mi-e dor de tine, cum mi-e dor de viață,

De zilele în care-mi zâmbeai dimineață,

Când eram totul, și tu, univers,

Iar iubirea noastră scria propriul vers.

Erai atât de aproape, la un pas de suflet,

Îți simțeam căldura în fiecare răsuflet,

Ochii tăi îmi luminau întunericul greu,

Și credeam că nici timpul nu ne va rupe mereu.

Te iubeam cu o sete ce n-avea sfârșit,

Fiecare clipă lângă tine era un infinit,

Dar acum zâmbetele sunt doar amintiri,

Un ecou ce apasă pe vechi rătăciri.

Tu... unde ești? Cu cine zâmbești?

Pe cine strângi acum, cui îi promiți povești?

Eu rămân aici, în umbra trecutului meu,

Sufăr, dar nu știi, și poate nici nu-ți mai e greu.

Oare m-ai uitat? Oare ea ți-e destin?

Oare toate jurămintele au fost doar venin?

Tu, ce-mi erai tot, ce-mi erai iubire,

Acum ești un străin ce-mi lasă amărăciune.

Mi-e dor de noi, de râsul senin,

De zilele-n care iubirea era un festin,

Dar astăzi plâng, și fericirea-mi lipsește,

Tu ești departe, iar inima-mi tânjește.

Cât aș vrea să te întorci, să mă privești,

Să-mi spui că încă în taină mă iubești,

Dar poate sunt doar eu, visând în zadar,

Tu ai plecat, iar eu ard într-un jar.

Sufăr, iubesc, dar cui să mai spun?

Când drumul spre tine pare acum nebun.

Mi-e dor, și dorul acesta mă sfâșie încet,

Iar tu... poate nici măcar nu-ți amintești ce-am avut, complet.

Copilăria ce niciodată nu ar fi murit, dacă pe cap mi-ai fi pictat cu admirație un voal al nopții albastre, inimia mi ar fi inflorit și acum în grădini cu flori 

Grădinii din care dacă nu părăseai seceta sufletului meu și ma adăpai cu apa, acum din ea te infruptai cu privirea și atunci ai fi văzut ca din toate florile doar eu suspin și alin

Dacă nu o luai la goană din amintrii probabil sufletul te canta ca pe un cântec din copilărie, iar din gradina ce mi-ai fi alesul, eu as fi floare ta și tu copilăria mea

Dar din păcate, tu ai iubit mai mutl spini 

Asa ca ai rănit ce te iubește și iubești ce te râneste 

Am fost copilița trecutului tău, doar ca-n viitor ai ales sa nu ma mai iubești 

Probabil ai știut și tu că aș fi meritat ceva mai bun

Îmi varsă cerul lacrimi ce-mi suspină neconteni la ureche, cu-n tact frenetic ce lovește în golul inimii mele

Stelele-mi plâng îndurerate în ecoul zgomotos al conștiinței mele

Ploia îmi stropește umbra ce eclipsa pământul meu arid 

O mulțime de vietăți, o mulțime de încercări de a mă înrevia

Universul voia să retrăiesc și să iubesc din nou

Dar în centrul universului meu există doar colosul cosmic, cel pentru care trăiesc și mă simt iubită

Că, cu ce folos să am o lume întreagă?

Să fiu înconjurată de toți și de toate când înec în sulfetul meu propriul haos ca să-mi reamintesc iar și iar că niciodată nu va mai fi la fel

Fără de pacea mea sufletească, care sub forma unei stele a părăsit pământul, lăsându-mi întreagă constelație incompletă

Lumina apusului era o explozie de culori roz pal, metamorfozând cerul într-o picătură etereală ce se scurge în tabloul edenic al vieții noastre, care ne învăluiește în grația divină a amorului. Adierea serii, dulce ca un susur al zânelor, ne mângâia pielea, aducând cu ea arome paradisiace și promisiuni de veșnicie

Fiecare sărut pe buzele tale era o constelație de stele, o simfonie de dorințe ce dansa pe firmamentul cerului nostru interior

Sub cerul roz, noi doi eram imortalizați într-o capodoperă a iubirii, unde fiecare atingere era o pensulă delicată, trasând arabescuri de pasiune și tandrețe. Inimile noastre, două flăcări gemene, băteau la unison într-o armonie perfectă, creând o melodie sublimă a sufletelor îndrăgostite

Fiecare clipă petrecută împreună devenea o odă scrisă de mâna destinului, un vers ce intona despre fericire și împlinire În brațele tale, timpul se transforma într-o iluzie, iar noi pluteam într-un ocean de euforie, mângâiați de adierea blândă a serii și de sărutul veșnic al iubirii noastre

Dacă nu era ea, pierdută-ntr-un abis,

Nici eu n-aș fi știut că-n mine stă un vis.

Tristețea pentru ea, ca un foc ascuns,

A pus pe hârtie un dor neajuns.

Ea, muza care n-a știut vreodată

Că-i port în suflet o flacără curată,

Mi-a arătat, fără să vrea, o cale,

Un drum pe care cuvintele sunt tale.

Nu era chipul, nici glasul, nici fapta,

Ci tăcerea ei ce-n mine aștepta

Să fie rostită, să fie cântată,

Durerea ei mi-a fost însemnată.

Din umbra ei s-a născut o lumină,

Cuvinte ce curg dintr-o rană divină.

Fără să știe, ea m-a aprins,

Pasiunea mea din lacrimi s-a întins.

O fi fost reală, un vis sau un fum?

O iluzie pierdută-n al vieții drum?

Nici nu contează, căci eu am simțit,

Și-n scrisul meu, ea n-a murit.

Muza mea tăcută, stinsă sau pierdută,

O parte din tine în mine e cusută.

Tu m-ai făcut să scriu, fără să știi,

O viață-n cuvinte, o lume-n poezii.

Strigă "Amin" cu palmele-ntinse,

Dar scuipă venin pe-oricine e "diferit".

Vorbesc de iubire, dar ură învinse

Orice urmă de har ce-n suflet a fost zidit.

Se-nchină la cruce, dar cu vorbe ucid,

Se cred mai presus, judecă orbește,

Ca și cum Dumnezeu le-a dat un vestit

Drept de-a hotărî cine "merită" și cine "greșește".

Îi vezi duminica, curați și smeriți,

Cu Biblia-n mână, sfinți de fațadă,

Dar luni sunt la colț, râzând fericiți

De omul căzut, de viața lui "depravă".

Nu-ți pasă că suferă, că plânge-n tăcere,

Doar pentru că iubește altfel decât tine?

Că poartă alt nume, alt crez, altă vrere,

Că nu-ți împărtășește dogmele pline?

Dumnezeu nu ți-a zis să arunci cu pietre,

Nici să împarți lumea pe calea urii,

Dar ți-e mai ușor să ridici ziduri negre

Decât să-ți vezi propria umbră a minciunii.

Hristos a iubit pe cel lepădat,

A stat la masă cu păcătoșii,

Dar tu, creștinule fals, l-ai fi alungat,

Fiindcă nu-ți respecta legile și obiceiurile voastre.

Mai bine păcătos, dar cu suflet curat,

Decât sfânt de carton, fără urmă de milă!

Căci Dumnezeu nu-i un zid îngrădit de păcat,

Ci iubire ce spală orice rană umilă.

Printre vise uitate si dorințe spulberate,

Gânduri, emoții prin inutil uitate,

N-a rămas loc pentru nemărginirea ei.

Iubirea înflăcărată a anilor mei,

Peste marginile mici ale ființei s-a scurs.

Iubire preschimbată în viziune de apus,

Cu înfățișare de nepăsare, de ne-ardoare,

Părea ca e o dragoste ce moare.

O idilă pierdută în trai fără pasiune

Intr-un fel de viață fără de misiune,

Cu profunzime în ignoranța față de mine,

Față de tine, ar putea spune oricine.

Într-un neant al emoției sublime,

Se prelingea printre crăpături, o mulțime.

Iar simțirea ei, ascunsă adânc în mine,

Ascunsă de tot în afară de sine,

Era neputincioasă sa iasă

Prin neștiutul din suflet acoperit de pucioasă.

Și fără culori și fără focul arzător,

S-a estompat chiar cel mai cuprinzător fior.

Nodul din gât a căpătat un gust amar,

Dulceața-i furată de o așteptare-n zadar.

Iar dorința ei de dor -- amorul s-a schimbat în nevazut,

S-a sfârșit, a dispărut și a rămas în trecut.

Am fost acolo, chiar punctuală,

Când tu uitai că-s reală.

Ți-am dat din suflet? Ce greșeală.

Nu știam că o să mă doară 

Ți-am scris romane? Ce păcat.

Erai prea ocupat cu alt chat.

Ți-am plâns în glas? Hai, nu fi tristă,

Se pare că-s doar o simplă artistă.

Mi-ai zis că-ți pasă. Am zâmbit.

N-am înțeles că ai mințit.

Dar azi îți zic, sincer, cu tact:

Ce rol genial ți-ai jucat, act cu act.

Și-acum că nu mai sunt decor,

N-ai vrea să pleci un pic din nor?

Că jos e frig, dar eu rămân,

Să-mi reconstruiesc din gol... un drum.

❤️Iubirea mea azi vroiam sati zic un sincer mulțumesc pentru că faci parte din viața mea și mă iubești ❤️la fel cum o fac și eu ❤️te iubesc extrem de tare 🫀doar tu ești băiatul care mă făcut să iubesc cu adevărat 🥺🫀 și nu ma lăsat nici o dată la greu 🫀🥺te iubesc extrem de mult pentru faptul că mai înțeles în orice chiar daca te certam mă înțelegeai 🥺🫀și de astă mă mândresc cu tine iubire 🫀🥺 mă mândresc cu tine pentru că chiar daca aveam certuri nici o dată nu mai părăsit sau înjurat pentru nebuniile mele 🥺🫀 mă mândresc cu tine deoarece tu ești un bărbat adevărat care are scopul de a fii cu femeia iubita până la capăt 🫀🥺. 

  Iubire ❤️🥰te iubesc de pe data de 18.03.2023🥰❤️și te voi iubii în continuare ❤️🥰la fel de tare cum o fac mereu ♾️🫀

Beby mi dor de tine 🫀🥺totul pare așa greu fara tine mise pare că zilele trec mai greu și orele tot încetinesc 🥺 mi-aș dori sa te am la pieptul meu mereu 🫀 sa te pot iubi și alinta de câte ori vreau și pot 🫀🥺doar tu îmi ești alinare și medicament pentru suflet doar cu tine mă simt fericita 🥺🫀 doar tu ești cea mai importantă persoană 🫀🥺din viața mea ❤️tu ești motivul pentru care eu zâmbesc ❤️doar tu îmi faci viața plină de culori 🫀și doar tu îmi ești antidot pentru inima mea ♾️🫀

Sunt mândră de tine pentru că:

🫀♾️

sunt mândră de tine pentru că mă înțelegi 🫀

sunt mândră de tine pentru că mă iubești 🫀

sunt mândră de tine pentru că ști cum să te comporți cu o fată 🫀♾️

sunt mândră de tine pentru că ești loial ♾️🫀

sunt mândră de tine pentru că nu ai renunțat la noi🫀♾️

sunt mândră de tine pentru că ai trecut trecut prin toate chiar daca erau ele sa bune ♾️🫀

sunt mândră de tine pentru că ești responsabil 🫀♾️

sunt mândră de tine pentru că ești sincer ♾️🫀

sunt mândră de tine pentru că ai grija de mine 🫀♾️

sunt mândră de tine pentru că ai știut mereu ce e bine pentru noi♾️🫀

sunt mândră de tine pentru că te gândesti la noi 🫀♾️

sunt mândră de tine pentru că nu renunți ♾️🫀

sunt mândră de tine pentru că accepți toate defectele mele 🫀♾️

♾️🫀❤️sunt cea mai mândra de tine ❤️🫀

💔🥺

Și uite aici mai lăsat ai am dat totul pentru a te avea și tu....doar mai lăsat 💔pentru alt cineva ....chiar daca mai blokat sa ști că ești în sufletul meu 💔poate meritam asta sau poate nu doar Dumnezeu știe 💔cât voi suferi .... De la un te iubesc am ajuns la un blok....acum totul sa răcit între noi...💔nu mai știm de noi...tu fericit iar eu suferind .....💔acum doar perna mea îmi va fii alaturi ..💔 mi-ai Paromis că nu mă vei lăsa și ...💔totuși ai făcut-o ..nu m-am așteptat pentru că eu chiar țineam la tine ...💔 Și chiar erai totul pentru mine ...💔 Acum înțeleg dece nu mai vorbeam cu zilele ....💔macar trebuia să-mi zici... Că nu îți trebuiesc ...💔și uite acum iubind că o prostuță pe cel ce mă alinta cu acel cuvînt mucuță 💔 totuși poate ți-am greșit eu....poate eu am făcut un pas invers sau ...💔chiar distanța... Nu pot înțelege, dece am meritat asta? 💔 dece tocmai eu?💔 Serios doare ....🥺extrem de tare doare 🥺 îți mai aduci aminte nopțile apel cînd îmi spuneai ca sa facem nani 🥺amindoi și mă sunai și dormeam împreună 💔acum au rămas doar amintiri 💔 doar sufletul meu 💔știe cât de tare doare și câte lacrimi varsă💔🥺doar pentru faptul că te-a iubit ...și tu ai dat cu piciorul .....🥺💔......

           ♾️❤️

Iubirea mea e veșnică pentru tine chiar daca ne-am despărțit și ne-am împăcat sa ști că a mea iertare e eterna 🥺chiar daca uneori ne mai certam sa ști că iubirea mea vei rămîne mereu orice ar fii orice s-ar întâmpla te voi iubii....mereu ❤️

Iubire vreau sati zic că sunt cea mai mândră🥰de tine ❤️deoarece ori de câte ori nu as greșit tu mereu mă înveți cum e bine ❤️🥰vreau sa ști că ești omulețul pe care îl vreau toată viața 🫀 doar cu tine vreau sa am cei mai frumoși copii🫀🥰🥰🫀doar tu ești tot ce îmi doresc 🫀🥰tu ești liniștea sufletului meu ❤️ești primul gînd mă gândesc dimineață și adorm seara ❤️🥰doar tu ești motivul fericiri mele 🥰 te iubesc iubire 🥰❤️

🫀❤️Iubire azi e ziua cînd am făcut 2luni și 1săptămână❤️🫀doar tu ești tot ce vreau vreau să-ți mulțumesc pentru toate clipele frumoase pentru 🫀atenția acordată pentru 🫀iubirea pe care mi-o oferi pentru grija pe care mi-o porți 🫀🥰iubireeee vreau sa ști că doar tu ești al meu univers 🥰care daca nu te vad nu am sens doar tu ești , motivul fericiri mele și doar tu ești motivul pentru care🥰zâmbesc❤️🫀

    Și uite aici 🥺sa dus iarăși totul și mise pare că de tot 🥺bă ai naibii că mie dor de tine te iubesc băă🥺nustiu cu ce ți-am greșit dar te iubesc sunt nebună după tine 🥺💔nustiu ce sa fac fara tine nu sunt pregătită să treacă fără tine 💔 🥺te iubesc atît de tare încât mi-aș da viața pentru tine 🥺doare atît de tare cînd nu vorbești cu mine doare atît de tare in cât nu mai pot nu mai pot vreau să renunț la tot și la toți doar pentru faptul că nu sunt atît de buna pentru tine 💔nu sunt cum dorești și chiar incerk sa fiu așa cum vrei dar nu pot nu pot incerk 💔 dar văd că degeaba pentru că ție nu-ți pasă nu-ți pasă și asta mă distruge de tot 💔ști am un sentiment că deja totul sa dus tot ce plănuiam a fost doar o abureală doar o prostie inventată de tine de mă fermecat pe mine ....dar mai fermecat frumos .....💔ciudat e că eu m-am îndrăgostit atît de tare in cât mă gindesc mereu la tine și mise pare că fără tine nu exista viață nustiu cum ai făcut dar mie dor 💔

 Mie dor de tine iubire de nopțile nedormite 💔nopțile ale in care îmi declarai iubirea și promisiunile făcute de amindoi 💔ce acum au rămas niste vorbe goale 💔atît de tare doare cînd mă respingi și știu că doresc atît de multă atenție dar înțeleg că te iubesc și nu pot sta gândul că acum 2luni și doua săptămâni era iubirea ta și la un moment dat da dus totul pe râpă 💔....doare extrem de tare 

Ți-am scris pe cer adio,

Dar ploaia a-ncetat,

Și-n loc de stropii ploii,

Eu lacrimi am vărsat.

Am vrut să-ți uit adresa,

Să nu mai știu de ea,

Dar drumu-mi trece zilnic,

Pe sub fereastra ta...

N-am să-ți mai scriu poeme,

C-ar fi doar seci cuvinte,

Voi scrie iar... Adio!

Pe cruci și pe morminte.

Și-n fiecare zi femeie,

Mâncat și ros de patimi,

Îți voi lăsa la poartă,

Câte-un buchet de lacrimi.

Mă uit cum pică frunza,

Și cerul parcă pică,

Iar inima mă-nțeapă,

Și sunt cuprins de frică.

Mereu pe sub fereastra-ți,

Un suflet gol va trece,

Apucă-i mâna caldă,

Și nu-l lăsa să plece.

Ca o mireasmă-n urma mea, tu trandafirule de catifea 

Cu umbre mărețe de argint și săruturi fermecătoare de cașmir

Iviorează-mi al meu suspins ca să nu mai doară tot ce mângâi așa lin și îi dau căntarea mea

Fa-mi trupul templu de petale vii și colorate, fă-mi sufletul viu

Durerea sa se înece prin prisma atingerii slabe și inocente, cu fiecare implus

Și cu fiecare floare pe care o mângâi, dorul să se contopească cu atmosfera îmbâcsitoare 

Și inima să-i se dea ascultare la cer, ca să piară în acest iad și să reînvie în paradis

Căci această lume mare putrezește în falsitate și-n totalitate viselor spulberate 

Fluturii care zburau prin stomac, azi i-am uitat,

Odată cu ei, și pe tine în spate de tot te-am lăsat.

Ți-am șters amprentele pe care le-ai lăsat pe torace,

Cândva inima-mi bătea în ritm cu noi, azi tace.

Mi-am promis c-o să te uit, chiar dacă te mai simt în ploi,

Am acceptat că suntem „tu și eu" și că nu mai există „noi".