Aburi, Cioburi, Sânge
Când vorbesc cu tine la o glindă a mea,
nu mă văd pe mine, văd pe altcineva.
Văd aburi cu cioburi și sânge,
sunt alt eu, mai trist, care plânge.
Sfinți care stau întorși pe o cruce,
demoni aflați în palate de plumb.
Învăță-mă cum e să-ți fie iarăși bine,
am probleme metafizice, umbre ce zac în mine.
Category: Parting poems
All author's poems: Serban Mos
aburi cioburi sange poezie oglinda plumb
Date of posting: 28 марта
Views: 205
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Observatorul. Renașterea.
Poem: Ochii ce nu-i poți uita
DOLIU în ţară. A murit scriitorul Ion Moraru, unul dintre protagoniștii piesei Dosarele Siberiei (FOTO)
Poem: Tăcerea
Poem: Judecata
A implinit 85 de ani si a mai lansat o carte. Spiridon Vangheli si-a sarbatorit ziua de nastere printre pici - VIDEO
Poem: Nu ne-am fi așteptat în suedeză
Poem: Plimbare cu motocicleta
Dragi autori și cititori ai poezii.online