Regina mea cu părul argintiu
Ai încărunţit, buna mea,
Dar aşa îmi eşti şi mai dragă,
Îmi aminteşti de bunătate, de copilărie,
Şi aşa va fi viaţa-ntreagă.
Când greu mi-era la tine alergam
Şi-ţi povesteam necazurile mele,
Care-mi păreau atunci atât de mari
Şi viaţa o vedeam doar în probleme.
Mi-era de-ajuns, bunico, doar o vorbă,
Şi toat-a mea durere dispărea...
Aş vrea să mai adorm la tine-n poală
Cum adormeam în prunci mea.
Vremurile, însă, au trecut grăbite,
În goană mare anii au fugit
Aş vrea să te mai întâlnesc în cale
Şi să-ţi şoptesc "mi-e dor" necontenit.
Tu eşti Regina mea cu părul argintiu
Eu te sărut şi ţie mă închin
Abia aştept clipa
La tine să revin...
Category: Diverse poems
All author's poems: marinadamaschi
Date of posting: 23 февраля 2014
Views: 2543
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Sa te mai astept?
Poem: Pastel
O nouă librărie îi așteaptă pe iubitorii cărții. BookStore Moldova, librăria familiei tale, se deschide în noul centru comercial Zity Mall
Poem: Începutul contează în portugheză
Poem: Vreau
Premiul Nobel pentru Literatură 2022
Poem: Urmarea Mioriței: Moldovan
Poem: Singur in singuratate
Cartile vechi si care nu mai pot fi citite pot deveni fluturi, inimi sau portrete cu indragostiti