SFAT PESTE TIMP
AUD IAR ȘOAPTE, VIN DE DEPARTE,
VIN PARCĂ DIN NOAPTE,PE FRUNZA ÎN DUNGĂ,
VÂNTUL LE-ALUNGĂ,LE MÂNĂ ÎN ZARE,
SPRE SOARE RĂSARE.
VIN IAR ȘOAPTE DE PRETUTINDENI ,SE CER CHEMATE
SE CER CHEMATE,VEȘNICE ȘOAPTE...
LE SIMT LÂNGĂ MINE ,SUB BRAZDĂ-N GRĂDINĂ
UNDE SUNT MOȘII ȘI STRĂMOȘII ACESTORI MELEAGURI.
NE CHEAMĂ LA FAPTE , NE-NVAȚĂ DE BINE:
CLĂDIȚI VIITOR PESTE RUINE,
NE SPUN ,STAȚI DE STRAJĂ LA PORȚI DE CETATE,
AVEȚI O VATRĂ ȘI -O CASĂ , E ÎN PUTEREA VOASTRĂ
SĂ FIE FRUMOASĂ. ALĂTURI , UMĂR LA UMĂR,
CÂND VREMEA O CERE ȘI LA BUCURIE ȘI LA DURERE.
SĂ FLUTURE STINDARDUL ÎN VÂNT ;
ROMÂNIE, VATRĂ STRĂBUNĂ ,
TREI FRUMUSEȚI LEGATE ÎN CUNUNĂ!
Poems in the same category
După tine...
Aş vrea să-ţi spun cât sufăr,
Cât te iubesc de mult,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mut.
Şi-aş vrea să îţi văd chipul,
Din ochi ca să ţi-l sorb,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s orb.
Şi-aş vrea să-ţi aud glasul
Cel dulce şi plăcut,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s surd.
Şi-aş vrea să scap odată
De dorul ce ţi-l port,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mort.
La Naștere
Îngerul meu a fost ales de Dumnezeu,
În ziua în care mi-am tras prima răsuflare.
A stat acolo lângă mine, un mic trofeu.
La un pas depărtare.
Îngerul meu, s-a uitat la mine doar odată și m-a iubit deodată nespus,
Cu o dragoste neimaginată,
De parcă eram cel mai frumos apus.
Îngerul meu, a rămas lângă mine
Ca o călăuză a luminii divine,
Chiar dacă m-ai uitam uneori spre a mea rușine.
Să onorez dulcea dragoste creștine.
Apoi, l-am întâlnit pe el și brusc am înțeles,
Dulce al meu pecetluit destin.
De ce la fiecare succes,
Exista si un deces.
Sucessul a fost că l-am întâlnit.
Dar imediat și decesul a survenit.
Deoarece îngerul meu păzitor nu mai era.
Luase cu el și căldura.
Până el m-a luat în brațe,
Am crezut în van,
Că acel mic trofeu,
Era ce mi-am dorit mereu.
După aceea am relizat.
Nu mă părăsise îngerul meu.
Te-am strâns în brațe și te-am sărutat,
Plănuind să fac asta de acum încolo mereu.
Pentru că am relizat că tu ești îngerul și trofeul meu.
Te rog
Te rog să-mi dai sărutul ce ți l-am dat odată
În viața mea de-atunci am doar furtuni și ploi
De când de tine m-am lăsat sărutată
Nimic nu-i la fel, visele-mi plâng, tristețea e in toi...
Te rog dă-mi sufletul ce ți l-am dat pe tavă
Ca mi-ai fost drag, cum n-a fost nimenea vreodată
Și am crezut naiv c-atunci când vei pleca
Imi vei lăsa ca amintire vinul și-mbrățisarea ta.
Te rog dă-mi lacrimile ce mi-au curs după tine
Căci ochii mi-au secat plângând fără oprire
În tot timpul când tăcerea-ți mi-a fost călău
Când mai speram în minuni...din nou și din nou...
Te rog dă-mi vinul ce mi l-ai promis odată
Pe când mă țineai în brațe și mă sărutai
Stinge-mi cu licoarea zeilor durerea toată
Să uit vorbele tale... ce mi-au marcat existența.
Te rog ultima oară, dă-mi totul înapoi
Tot ce-a fost senin între noi doi...în doi
Mă țin de amintiri ca frunza de vânt
Să nu mai simt că fără tine, e gol pe pământ...
Insula iubirii
Am să te-aduc pe insula iubirii,
Iubito nu te mint,știi bine...
Deșertaciunile departe sunt de mine,
Eu nu sunt dintre cei ce amăgesc sau mint,
Eu te iubesc cu altfel de iubire,
Nu cum o face lumea oarbă din instincte,
Știind că ești un înger ce pentru mine e trimis,
Iar Cerul îmi zâmbește astăzi doar prin tine,
Eu te iubesc și iarăși te iubesc,
Nu mă-ntreba de insula iubirii,
Știu sigur că vei fi cu mine,
O veșnicie, un vis,un paradis sau cine știe,
Ce se întâmplă oare când timpul e anulat,e dispărut și șters!
(5 mai 2024 Vasilica dragostea mea)
"Poezia ta"
Cu "poezia ta" m-aș încălzi
În iarna asta rece
Mi-e dor de ea zi de zi
...și cu nimic nu trece...
Doar gândul rămâne cald
Mă poartă în visare
Și mă prinde într-un pahar
Ca tine, într-o îmbrățișare.
Și parcă îi simt parfumul...
Și mă îmbăt cu gândul
De ce n-o să mai fie...
O pură și naivă...iluzie.
De-ai ști că fără "poezia ta"
Totul îmi pare fără sens...
Știai c-o adoram...era iubire pură...
De-ai interzis-o... ce nu ai înțeles?
...................................................
Îndeajuns ce nu a fost?...
De n-ai lăsat-o să mă scrie frumos...
S-a dus iubirea...
S-a dus iubirea,
În tainică noapte.
Umblă cu călcâie goale,
Pășind pe șoapte.
Suspine susură,
În tainică ploaie,
Luna se scaldă-ntr-o baie
De lacrimi greoaie...
Pe jos e ghețuș, cerul e smoală,
E rece afară.
Crengi încărcate de sloată,
Sunt rama tabloului în care luna se-arată.
M-afund în abis,
Abisul se-afundă întru mine.
Vântul bate, stau singur cu sufletu-nchis,
Amorțesc, și simt cum noaptea fură iubirea, dar uită de mine.
După tine...
Aş vrea să-ţi spun cât sufăr,
Cât te iubesc de mult,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mut.
Şi-aş vrea să îţi văd chipul,
Din ochi ca să ţi-l sorb,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s orb.
Şi-aş vrea să-ţi aud glasul
Cel dulce şi plăcut,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s surd.
Şi-aş vrea să scap odată
De dorul ce ţi-l port,
Dar nu mai pot iubito,
Că după tine-s mort.
La Naștere
Îngerul meu a fost ales de Dumnezeu,
În ziua în care mi-am tras prima răsuflare.
A stat acolo lângă mine, un mic trofeu.
La un pas depărtare.
Îngerul meu, s-a uitat la mine doar odată și m-a iubit deodată nespus,
Cu o dragoste neimaginată,
De parcă eram cel mai frumos apus.
Îngerul meu, a rămas lângă mine
Ca o călăuză a luminii divine,
Chiar dacă m-ai uitam uneori spre a mea rușine.
Să onorez dulcea dragoste creștine.
Apoi, l-am întâlnit pe el și brusc am înțeles,
Dulce al meu pecetluit destin.
De ce la fiecare succes,
Exista si un deces.
Sucessul a fost că l-am întâlnit.
Dar imediat și decesul a survenit.
Deoarece îngerul meu păzitor nu mai era.
Luase cu el și căldura.
Până el m-a luat în brațe,
Am crezut în van,
Că acel mic trofeu,
Era ce mi-am dorit mereu.
După aceea am relizat.
Nu mă părăsise îngerul meu.
Te-am strâns în brațe și te-am sărutat,
Plănuind să fac asta de acum încolo mereu.
Pentru că am relizat că tu ești îngerul și trofeul meu.
Te rog
Te rog să-mi dai sărutul ce ți l-am dat odată
În viața mea de-atunci am doar furtuni și ploi
De când de tine m-am lăsat sărutată
Nimic nu-i la fel, visele-mi plâng, tristețea e in toi...
Te rog dă-mi sufletul ce ți l-am dat pe tavă
Ca mi-ai fost drag, cum n-a fost nimenea vreodată
Și am crezut naiv c-atunci când vei pleca
Imi vei lăsa ca amintire vinul și-mbrățisarea ta.
Te rog dă-mi lacrimile ce mi-au curs după tine
Căci ochii mi-au secat plângând fără oprire
În tot timpul când tăcerea-ți mi-a fost călău
Când mai speram în minuni...din nou și din nou...
Te rog dă-mi vinul ce mi l-ai promis odată
Pe când mă țineai în brațe și mă sărutai
Stinge-mi cu licoarea zeilor durerea toată
Să uit vorbele tale... ce mi-au marcat existența.
Te rog ultima oară, dă-mi totul înapoi
Tot ce-a fost senin între noi doi...în doi
Mă țin de amintiri ca frunza de vânt
Să nu mai simt că fără tine, e gol pe pământ...
Insula iubirii
Am să te-aduc pe insula iubirii,
Iubito nu te mint,știi bine...
Deșertaciunile departe sunt de mine,
Eu nu sunt dintre cei ce amăgesc sau mint,
Eu te iubesc cu altfel de iubire,
Nu cum o face lumea oarbă din instincte,
Știind că ești un înger ce pentru mine e trimis,
Iar Cerul îmi zâmbește astăzi doar prin tine,
Eu te iubesc și iarăși te iubesc,
Nu mă-ntreba de insula iubirii,
Știu sigur că vei fi cu mine,
O veșnicie, un vis,un paradis sau cine știe,
Ce se întâmplă oare când timpul e anulat,e dispărut și șters!
(5 mai 2024 Vasilica dragostea mea)
"Poezia ta"
Cu "poezia ta" m-aș încălzi
În iarna asta rece
Mi-e dor de ea zi de zi
...și cu nimic nu trece...
Doar gândul rămâne cald
Mă poartă în visare
Și mă prinde într-un pahar
Ca tine, într-o îmbrățișare.
Și parcă îi simt parfumul...
Și mă îmbăt cu gândul
De ce n-o să mai fie...
O pură și naivă...iluzie.
De-ai ști că fără "poezia ta"
Totul îmi pare fără sens...
Știai c-o adoram...era iubire pură...
De-ai interzis-o... ce nu ai înțeles?
...................................................
Îndeajuns ce nu a fost?...
De n-ai lăsat-o să mă scrie frumos...
S-a dus iubirea...
S-a dus iubirea,
În tainică noapte.
Umblă cu călcâie goale,
Pășind pe șoapte.
Suspine susură,
În tainică ploaie,
Luna se scaldă-ntr-o baie
De lacrimi greoaie...
Pe jos e ghețuș, cerul e smoală,
E rece afară.
Crengi încărcate de sloată,
Sunt rama tabloului în care luna se-arată.
M-afund în abis,
Abisul se-afundă întru mine.
Vântul bate, stau singur cu sufletu-nchis,
Amorțesc, și simt cum noaptea fură iubirea, dar uită de mine.
Other poems by the author
NEAMUL MEU
Neamul meu de unde vine?
Din lumină și iubire,
înfrățit cu alte nații
Cctitorând cetăți și sate
Păstorind turme de oi
Și răbdători la nevoi.
MÂNDRU TEI
Teiule cu frunza deasă
În coroana ta făloasă
Cântăreții își fac casă
Și în cuiburi ouă mici
Ca într-o lume de pitici.
În parcuri și pe alei
Stau băncuțele cuminți
Cu părinții,bunici,bunici.
Sub cupola-ți primitoare,
Au o undă de răcoare
Și un aer parfumat
Poate și un sărutat ,furat!...
ALUNECUȘ
Drumu-i greu.E alunecuș
Și mă mișc încet, furiș
Teamă mi-i acuși acuși
Parcă a-și fi pe derdeluș
Gheața-i lucie oglindă
Mă desmiadă vrea să-mi prindă
Un picior și mă răstoarnă.
Mă desprid urgent de jos!...
Oare cine m-a văzut?
Drumu-i greu de străbătut...
Picioarele nu m-ă ascultă
Și iarăși mai iau o trântă.
Zău că e revoltător,
Ghiața asta e perfidă :
Nu știu ce are cu mine?
Mă tot trage de picioare,
Se uită-n sacoșa mea
Nu mai am nimic în ea.
Aveam doar vreo zece ouă,
Și le-am împărțit în două.
O NOAPTE ROMANTICĂ-continuare-
--Uite Cacul Mare,Steaua,Polară,Luceafărul de zi, toate își au locul precis, unde le vei găsi
când sufletul îți va cere,îmi zice Robert,întorcând-și privirea spre mine. O privire ce îmi
îmi străbate toată ființa.
--Tu de ce fugi de dragoste Ana
--Nu fug,doar aștept s-o întâlnesc,până atunci mă opresc la prietenie.Și mai este ceva:
Orice dragoște începpe frumos cu vorbe calde gesturi pline de tandrețe,atingeri de mână, flori.
Dar dragostea are și partea ei vulgară.Dacă partea frumoasă se consumă ,cu ce rămâi?
Îndiferența celui care pleacă ,care părăsește corabia,cum se zice.Cel trădat rămâne cu suferința,
el știe ce înseamnă dragostea și trădarea.Atunci ,mai puterea să-ți cauți altă dragoste?
--Îmi place cum gândești deși ești foarte tânără.De-unde știi toate astea,de unde ai învățat?
--Din lumea în care trăiesc. Sunt atâtea drame și atâta durere.Tu ai mai multă experiență de viață.
Care este părereata?
--Dragostea este de mai multe feluri și nu tote au un sfârșit dureros Atunci când dragostea e împărtășită
și gășești la persoana pe care o iubești și înțelegere,comunicare dragostea e dulce e o binecuvântare.
Casă de vară !
Cred ,că nu întâmplător am ajuns într-o zonă izolată pe malul Siretului .
M-am legat de acel loc ,care în timp a devenit oaza mea de liniște și pace ,
și mișcare fizică ,a-și spune!...Sătulă de inactivitate ,de spectator t.v. de zgomot ,
de muzica modernă pe care nu o înțeleg ,ce -mi pătrunde din vecini propietari
tineri dornici de distracții Toată viața am fost activă .După orele de serviciu
mă ocupam cu lucru de mână ,activități ce erau în vogă pe atunci ;goblenuri ,
garnituri de macrame cu modele iscusite ,obiecte croșetate ,de la rochii ,
costume căciulițe ,mănuși ,fulare și altele .Am făcut de toate și mai știu încă
dar cine să le poarte?.Lipsa de activitate ,mă înbolnăvește !...Noroc că am o bibliotecă
mare și recitesc unele dintre cărți .Dar m--ar place să mă ocup de o grădină .
Dar unde pe terasa blocului? Am ajuns în zona Siretului și am văzut o căsuță
pe un maidan înconjurară de moluz și năpădită de buruieni , se vedea că-i părăsită
de ceva vreme .Am întrebat vecinii .
- A cui este căsuța asta ?
- E aproape abandonată
- Unde îl găsesc pe propietar?
- Cred că la barul de pe mal .E pescar ,și ca toți pescarii ,când nu-s la toană sunt la cârciumă
Găsesc ce caut . Un bărbat vonic și simpatic se ridică de la masă curios , de ce îl caut !...
Dle Badiu am auzit că vinzi casa din maidan? Badiu stă puțin pe gânduri și întreabă
-Sunteți rudă cu cumpărătorul lui Moraru?
- Da și mi-ar place să fiu vecin cu el .
-Știți , că eu am vrut să o vând mai demult ,dar ffnd așa izolată și înconjurată de
gunoaie ,nu a înteresat pe nimeni .
-Acum eși hotărât? .Batem palma?
-Da, nu am mai fost demult acolo ,eu am un container, acolo ,zice el arătându-mi cu
mâna ceva mai încolo .
- Renunț la ea ,acolo e mult de muncă ...
- Și cât vrei pe ea ?
-Nu cred că cer prea mult ,dacă zic cinzeci de mii !
-Uite ,zic și eu ca tine .Bine?
-Ai ceva în ea?
- Tot ce e acolo ,e de aruncat .Restul l-am dus la baracă .
- Atunci ,ai o cheie ?
- Nu ușa e legată cu o sârmă .
- Bine mâine vin cu banii ,facem o chitanță de mână ,
știu că nici tu nu ai acte și afacerea e gata .
NEAMUL MEU
Neamul meu de unde vine?
Din lumină și iubire,
înfrățit cu alte nații
Cctitorând cetăți și sate
Păstorind turme de oi
Și răbdători la nevoi.
MÂNDRU TEI
Teiule cu frunza deasă
În coroana ta făloasă
Cântăreții își fac casă
Și în cuiburi ouă mici
Ca într-o lume de pitici.
În parcuri și pe alei
Stau băncuțele cuminți
Cu părinții,bunici,bunici.
Sub cupola-ți primitoare,
Au o undă de răcoare
Și un aer parfumat
Poate și un sărutat ,furat!...
ALUNECUȘ
Drumu-i greu.E alunecuș
Și mă mișc încet, furiș
Teamă mi-i acuși acuși
Parcă a-și fi pe derdeluș
Gheața-i lucie oglindă
Mă desmiadă vrea să-mi prindă
Un picior și mă răstoarnă.
Mă desprid urgent de jos!...
Oare cine m-a văzut?
Drumu-i greu de străbătut...
Picioarele nu m-ă ascultă
Și iarăși mai iau o trântă.
Zău că e revoltător,
Ghiața asta e perfidă :
Nu știu ce are cu mine?
Mă tot trage de picioare,
Se uită-n sacoșa mea
Nu mai am nimic în ea.
Aveam doar vreo zece ouă,
Și le-am împărțit în două.
O NOAPTE ROMANTICĂ-continuare-
--Uite Cacul Mare,Steaua,Polară,Luceafărul de zi, toate își au locul precis, unde le vei găsi
când sufletul îți va cere,îmi zice Robert,întorcând-și privirea spre mine. O privire ce îmi
îmi străbate toată ființa.
--Tu de ce fugi de dragoste Ana
--Nu fug,doar aștept s-o întâlnesc,până atunci mă opresc la prietenie.Și mai este ceva:
Orice dragoște începpe frumos cu vorbe calde gesturi pline de tandrețe,atingeri de mână, flori.
Dar dragostea are și partea ei vulgară.Dacă partea frumoasă se consumă ,cu ce rămâi?
Îndiferența celui care pleacă ,care părăsește corabia,cum se zice.Cel trădat rămâne cu suferința,
el știe ce înseamnă dragostea și trădarea.Atunci ,mai puterea să-ți cauți altă dragoste?
--Îmi place cum gândești deși ești foarte tânără.De-unde știi toate astea,de unde ai învățat?
--Din lumea în care trăiesc. Sunt atâtea drame și atâta durere.Tu ai mai multă experiență de viață.
Care este părereata?
--Dragostea este de mai multe feluri și nu tote au un sfârșit dureros Atunci când dragostea e împărtășită
și gășești la persoana pe care o iubești și înțelegere,comunicare dragostea e dulce e o binecuvântare.
Casă de vară !
Cred ,că nu întâmplător am ajuns într-o zonă izolată pe malul Siretului .
M-am legat de acel loc ,care în timp a devenit oaza mea de liniște și pace ,
și mișcare fizică ,a-și spune!...Sătulă de inactivitate ,de spectator t.v. de zgomot ,
de muzica modernă pe care nu o înțeleg ,ce -mi pătrunde din vecini propietari
tineri dornici de distracții Toată viața am fost activă .După orele de serviciu
mă ocupam cu lucru de mână ,activități ce erau în vogă pe atunci ;goblenuri ,
garnituri de macrame cu modele iscusite ,obiecte croșetate ,de la rochii ,
costume căciulițe ,mănuși ,fulare și altele .Am făcut de toate și mai știu încă
dar cine să le poarte?.Lipsa de activitate ,mă înbolnăvește !...Noroc că am o bibliotecă
mare și recitesc unele dintre cărți .Dar m--ar place să mă ocup de o grădină .
Dar unde pe terasa blocului? Am ajuns în zona Siretului și am văzut o căsuță
pe un maidan înconjurară de moluz și năpădită de buruieni , se vedea că-i părăsită
de ceva vreme .Am întrebat vecinii .
- A cui este căsuța asta ?
- E aproape abandonată
- Unde îl găsesc pe propietar?
- Cred că la barul de pe mal .E pescar ,și ca toți pescarii ,când nu-s la toană sunt la cârciumă
Găsesc ce caut . Un bărbat vonic și simpatic se ridică de la masă curios , de ce îl caut !...
Dle Badiu am auzit că vinzi casa din maidan? Badiu stă puțin pe gânduri și întreabă
-Sunteți rudă cu cumpărătorul lui Moraru?
- Da și mi-ar place să fiu vecin cu el .
-Știți , că eu am vrut să o vând mai demult ,dar ffnd așa izolată și înconjurată de
gunoaie ,nu a înteresat pe nimeni .
-Acum eși hotărât? .Batem palma?
-Da, nu am mai fost demult acolo ,eu am un container, acolo ,zice el arătându-mi cu
mâna ceva mai încolo .
- Renunț la ea ,acolo e mult de muncă ...
- Și cât vrei pe ea ?
-Nu cred că cer prea mult ,dacă zic cinzeci de mii !
-Uite ,zic și eu ca tine .Bine?
-Ai ceva în ea?
- Tot ce e acolo ,e de aruncat .Restul l-am dus la baracă .
- Atunci ,ai o cheie ?
- Nu ușa e legată cu o sârmă .
- Bine mâine vin cu banii ,facem o chitanță de mână ,
știu că nici tu nu ai acte și afacerea e gata .