Otravă
Un singur lucru dorea
Să simtă dragostea
Din păcate nu i s-a permis
Iar la materie n-are admis
Așa că s-a transformat
Într-o femeie de neuitat
În privirea avea otravă
Și mintea-i era bolnavă.
Iubirea o dezgusta
De la romantism vomita
Ura tot felul de afecțiune
Era dependentă de acțiune.
În săruturi dulci nu credea
Acestea reprezentau pentru ea
Un schimb de salivă
E părerea ei nocivă.
Poems in the same category
Other poems by the author
#Interesting
Poem: Ce a fost candva...
Poem: Mama
Experiment despre tristețea și seriozitatea scriitorilor de pe Aleea Clasicilor. Cum ar fi dacă Eminescu ar zâmbi
Poem: Mâine
Poem: Eu te-am iubit!
Ce carti citesc moldovenii. Top 10 cele mai cumparate in 2018
Poem: Spaime
Poem: Mântuirea
Scriitorul britanic Ken Follett va publica un text inedit despre Notre-Dame