La malul mării

Iubirea îmi descoperă ce drum să urmez,

În peisajele mele viața revine,

Chemarea din gânduri mă îndeamnă să visez

La clipe frumoase petrecute cu tine.

 

M-a rătăcit o dorință la țărm de mare

Să mă-ntâlnesc cu dorul din sufletul tău,

Mă pierd în brațele unui apus de soare

Și tulburată, un zâmbet îi întorc și eu.

 

Roata de aur ce se scufundă în mare

Mi-a pus la picioare o punte de lumină;

Cu un sărut pe frunte, ultimele raze,

Își iau adio cu o mângâiere fină.

 

Închid ochii să te simt aproape de mine,

Îți șoptesc în gând că totul a fost minunat,

Desculță printre valuri în noaptea ce vine

Te invit la un vals, în ritmul lor legănat...


Category: Love poems

All author's poems: Mihaela Ianculescu poezii.online La malul mării

Date of posting: 7 июля

Views: 58

Log in and comment!

Poems in the same category

Simțuri

De-aș fi fost orb lumina s-ar fi topit cuminte

Într-o săgeată lungă sorbind prin noaptea șuie

Penumbra cărnii tale din steaua care nu e

Cum soarbe așteptarea silaba din cuvinte.

De-aș fi fost surd chemarea s-ar fi pierdut în mine

Cât să mă ducă șoapta spre căpătâi de muzici

Prin limfa ca o apă gustată lung de ftizici

Întinși timid la soare uitând de boala-n sine.

De-aș fi fost mut cuvântul s-ar fi rotit a lună

Preaplină de zăpada din munții ei fecunzi

Ca tu fără cuvinte în mine să-ți ascunzi

Dorința ce păcatul nu știe să mi-l spună. 

De n-ar fi fost mirosul de gleznă fără lanțuri

Supusă ca o armă tocită de victorii

Aș fi rămas în cuibul de unde toți cocorii

S-au dus a primăvară la margini de Bizanțuri. 

De n-ar fi fost pe limbă un gust de apă moale

Prelinsă din iatacul cu foșnet de cascadă

Aș fi lăsat o mare în palma mea să scadă

Cât să se vadă sarea sclipind pe fier de zale.

De n-aș fi pus din mine pe pielea ta o gură 

Să simt umoarea vie din noi făcând pereche 

Am fi rămas telurici în huma noastră veche

Și-am fi simțit banalul din lume cum ne fură.

More ...

Zâna pădurii

 

Azi am pornit de cu zori la pețit,

Cu inima beată și clocot în sânge,

De sute de gânduri sunt hăituit,

Grumazul un laț parcă-l strânge.

 

-Haideți prieteni cu mine-n pețit,

La zâna pădurii cu părul de frunze,

Cu trupul mlădiță și păr înfrunzit,

În care își țese păianjenii pânze.

 

Astăzi e soare și frunza e verde,

Iar zâna doarme în al lunii pridvor,

Focul iubirii în oase îmi fierbe,

Prin vene îmi curge un rece izvor.

 

Nu râdeți prieteni că zâna-i aici,

Mai bine dați-mi poiana cu flori,

Prindeți fluturi, gândaci, licurici,

În brațe să ajung cu mii de culori.

 

Și tot mai adânc în pădure pătrund,

Iar arbori mai tineri în hohote râd,

Șerpii de frică sub frunze se-ascund,

Și ochi în desișuri se văd cum surâd.

 

Bezna, încet, în pădure se lasă,

Și drumu-i mai greu iar zâna departe,

-Haide fârtate, să mergem acasă,

Nu e nici o zână, doar vorbe deșarte.

 

Și luna lucește pe fețele noastre,

De cale întoarsă nici vorbă, nici loc,

Frunzele par acum toate albastre,

Și parcă pășim pe o apă de foc.

 

Deodată se aude un trosnet de piatră,

Și brusc, o lumină, pădurea lovește,

Frunza tresare iar câinii o latră,

Și-n piept simt un foc cum arde orbește.

 

-Să fugim! Strigară amicii cu toții,

Au sosit vânători, cu câini, și gonaci,

Iar toată ființa îmi vibra de emoții,

Căci eu, o vedeam, printre copaci.

 

-Rămâneți prieteni cu mine-n pețit,

E zâna pădurii cu părul de frunze,

Cu trupul mlădiță și păr înfrunzit,

În care își țese păianjenii pânze.

 

Dar focul mă arde și-n umărul drept,

La nuntă sosi vânători și gonaci,

Pădurea mă strânge cu milă la piept,

Și-n beznă, apăru, lumini pe copaci.

 

-Haideți prieteni, de ce nu dansați?

Mireasa îmi este atât de frumoasă,

De ce peste mine doar lacrimi vărsați?

Lăsați-mă aici, și întorceți-vă acasă.

 

Spuneți-i măicuței că sunt însurat,

Cu zâna pădurii cu ochii de soare,

Și-acum sunt și eu pe vecie împărat,

Peste arbori și flori, poieni și izvoare.

 

More ...

Ce-mi pasă

 

De ochii lumii nebune

Nu-mi pasă!

Îmi pasă de tine

Zilnic să-ți fac declarații de iubire...

Este exact ce contează pentru mine!

În rest poate să fie

Sfârșitul lumii ăsteia păcătoase..

Mie nu-mi pasă dacă în clipa aceea

Ne ținem de mână

Într-o clipă târzie

Sau e deja veșnicie!

(13 februarie 2024 Vasilica dragostea mea)

 

 

 

More ...

Stay with me

When I look at you,

I'm turning shy,
I feel so happy..
I’m in the sky..

But then you leave,
And so I cry..
Because I’m yours
And you are mine ❤️

I want you in my arms,
I want your magic touch,
I want you day and night,
Because you’re running, baby,
Continues,in my mind.❤️

I’m missing you so bad,
My soul is crying,
When you’re not here,
I am so sad..
My heart feels like is dying.

More ...

Existând inexistent

Se-nchid în ochi spre încântare vise mute

Acoperind cu aripi ude zborul orb

Târând în noapte amintirile flămânde

Se-necă-n valuri căutând albastrul mort

 

Pălind culorile strivite în lumină

Se prăbușesc din curcubeu sfârșind anost

Răspund doar razele marcate pe retină

Arzând scrisorile trimise-n avanpost

 

Vorbind tăcerile ne-aude luna plină

Se-abțin cuvintele aflându-se în post

Călugărind așteaptă șoapte să devină

Trăiesc prin gânduri întrebâdu-se de cost

 

Cărând păcatele dorința e meschină

Speranța-și duce sihăstria fără rost

Amenințate cu inspecția divină

Caută-n grabă prin uitare adăpost

 

Toate durerile întreabă de morfină

La judecată ajungând nu recunosc

Sunt condamnate să urnească ghilotină

Scurtând ființa în există și a fost

More ...

Sufletul ochilor

 

Ascunzi tristeţi care ştiu să râdă,

Te închizi în cuşti cu zăbrelele rupte,

Încerci să porţi o mască prea hâdă,

Dar ochii te trădează şi-mi spun multe.

 

Arhitectura disperării o cunoşti,

Zeii tăi pe un cer subteran transpir,

Sânge decolorat de nopţi albe împroşti,

Prin strălucirea amară a unor ochi de safir.

 

Sub călcătura ta piatra se sfarmă,

Te plimbi poetic într-o mantie de ceaţă,

Oricine te-ntâlneşte nu mai vrea să doarmă,

Căci e vrăjit de privirea ce sufletul îngheaţă.

 

Sărbătoreşti monştrii căci sfinţii te-au părăsit,

Îndoieli aromate arunci şi-n Dumnezeu,

Ai frânt zâmbetele îngerilor ce te-au iubit,

Asta îmi strigă ochii tăi umezi … mereu.

 

Ascultă tăcerea şi înăbuşă-i glasul,

Culege speranţe şi împleteşte-ţi cununa,

Cu zeul iubirii ţine mereu pasul,

Acum, aici, acolo, niciodată şi întotdeauna.

 

 

 

More ...

Other poems by the author

Aripile tale

Mai spune-mi ceva printre simple cuvinte,

Mai rupe-mi o vorbă măiastră din stele

Și-aprinde-mi, noian, sub tâmpla fierbinte,

Scântei de azur în visele mele.

 

Pictează-mi curcubeie la marginea zării

În timp ce marea mărgeanuri înșiră,

Iar vântul tivește-n marginea ploii

Cordon de lumină și norii deșiră...

 

 

Alungă tăcute strângeri de inimă

Născute-n eter într-un fals egregor,

Cu aripi de viață, înger, atinge-mă,

Susține-mă în slavă, alături, când zbor!

More ...

Vise colorate în doi

Măsoară timpul secunde perechi

Infinite și mult prea grăbite,

Scântei de iubire mai noi sau mai vechi

În noi se-aprind și se sting nevăzute.

 

Mintea-nflorește vise-n tăcere

Ușor colorate sau curcubeu,

Se-amestecă-n gânduri ca o părere

Auriul tău cu argintiul meu

 

Ca să aprindem făclii în noapte

La o răscruce, tu, la o răscruce, eu,

Să ștergem greșelile toate

Cu o lacrimă, tu, cu o lacrimă, eu!

 

De vom deschide punți către soare

Cu o lumină tu, cu o lumină eu,

Să ne cearnă timpul pe cărare

Pasul spre mine, tu, pasul spre tine, eu!

 

Să se împartă la doi iubirea

Zâmbetului tău și suspinului meu

Și să lăsăm în urmă amintirea

Mai colorată, tu, în alb și negru, eu,

Din jumătate tu și jumătate eu!

More ...

Am trăit sau am visat? #ingerul meu

M-am culcat târziu aseară și-ntr-o vreme-am auzit

Cum striga-n urechea stângă un glas gros și răgușit:

-N-o s-o iei sub nicio formă, a greșit și e a mea!

Dacă nu merge cu mine, și în Rai vin după ea!!

Am deschis buimacă ochii și-aproape am încremenit

Căci în stânga și în dreapta două chipuri am zărit:

Unu-ntunecat și aspru ce adânc mă-nfiora,

Altul scăldat în lumină cu blândețe mă privea...

Și cu mintea în derivă încercam să deslușesc:

Pentru mine se înfruntă? Cine sunt și ce doresc?!

Dacă eu sunt inculpata vreau să spun în apărare

C-am făcut multe greșeli, dar nu-s gata de plecare!

Tocmai când mă pregăteam să îmi iau un pic de-avânt,

Furiosul mi-a-nchis gura șuierând într-un cuvânt:

-Taci!! Nu veni să-nșiri minciuni și povești reinventate

Că eu sunt stăpânul lor și ți-am fost martor la toate:

Bârfă, fală, răutate, multe, câte și mai câte,

Nu nega că le-ai făcut, toate-s în eter trecute!

Eu ți le-am șoptit pe toate, însă nu te-am obligat,

Zestrea mea născută-n tine, a învins, și-ai ascultat!

Și acum te iau cu mine pentru că te-am câștigat:

Te așteaptă mulți ca tine, în Tărâmu-Întunecat!

Și sinistru hohotind, ochi-i străluceau mai tare,

Iar eu m-am făcut mai mică și-am făcut o cruce mare...

M-am întors apoi spre dreapta și am spus cu glas șoptit:

-Nu vreau să mă duc cu el, tu nu poți să faci nimic?

Atunci Îngerul Luminii m-a cuprins cu brațul său:

-Nu te teme suflete, tu mereu ai fost al meu!

Ai greșeli nenumărate și sunt scrise toate sus,

Însă lângă fiecare câte-o cruce tu ai pus!

Ți-ai cerut mereu iertare pentru tot ce ai greșit,

Iar pe talgerul balanței măsurăm și ce-ai iubit:

Fiecare gând ascuns, fiecare patimă

Iubirea le-a anulat sau le-ai șters cu-o lacrimă.

Nu ai griji și nu te teme, astăzi lista e curată

Drumul tău spre Întuneric are poarta încuiată!

Nu știu dac-a fost un fulger sau a lunii blândă rază,

Dar simțeam un foc lăuntric că ființa-mi invadează...

Și au dispărut deodată voci și beznă, în lumină,

Iar eu m-am trezit din visu-mi fericită și senină!

Aș fi dat uitării totul, dar un gând m-a urmărit:

Cât de important e Omul și ce mult este iubit

Dacă doi îngeri de taină au ca treabă-n Infinit

Doar să îi îndrume pașii spre apus sau răsărit...

More ...

Îngerul meu

La tine mă-ntorc de fiecare dată

Când mă înfioară aripa tristeții,

Tu ești cel ce nu mi-a amintit vreodată:

,,-Ți-am spus eu...!”, atunci când viața mi-a dat lecții.

 

Înnorări risipești c-o vorbă blândă

Când alții pișcă printre dinți cuvinte

Și-ți caut brațul ferm să mă cuprindă,

Să-mi dea putere să merg înainte!

 

 

Tu m-ai primit în orice ceas din zi sau noapte

Și nu mi-ai spus că e devreme sau târziu,

Nu te-ai legat nici de cuvinte, nici de fapte,

Doar mi-ai pictat azur pe cerul cenușiu...

 

Înțelepciunea ta mi-a dat mereu puterea

Să depășesc nenumărate punți în cale

Și mi-ai arătat ce înseamnă renunțarea

Anulând pentru mine, dorințele tale.

 

Nu mi-ai pretins răsplată, nici măcar iubire,

Necondiționat a fost alegerea mea,

De aceea, n-am să renunț nicicând la tine:

Doar tu îmi ești înger pe pământ...cum aș putea?!

More ...

Eliberare

Mintea a evadat, nici trupul nu-l mai simt,

M-au părăsit pe rând ștergându-și urma...

A rămas doar uimirea pe-o umbră de gând

Dintr-un colț de tavan privindu-mi forma...

 

 

Îmi revin treptat și plec spre libertate

Unde nu există limitări sau bariere,

Simțurile sunt complexe și diversificate

În spațiul infinit lipsit de frontiere.

 

 

Stau să lămuresc ce înseamnă jos sau sus

Într-un ocean imens de nemărginire,

Pozițiile spațiale le-am dedus

După citirea astrelor și strălucire.

 

Mă extind cât vreau nu mai am parametri,

N-am noțiunea de timp, nu mă grăbesc,

Nu au nicio relevanță kilometrii,

Mă teleportez oriunde doresc.

 

Habar nu am unde-i sediul minții mele

Gândesc cu toți fotonii de lumină,

O sferă liberă plutind printre stele

În armonie cu pacea divină.

 

Nu mai simt închisoarea cenușie

Din costumul rece, strâmt și fără sens

Când sunt doar iubire și armonie

Vibrând pe frecvența din Univers...

 

More ...

Suflet hoinar

Mă joc cu zefirul, pe câmp hoinăresc,

Cu fluturii zbor din floare în floare,

Prin crânguri și poieni pe cărări regăsesc

Valuri de parfum și belșug de culoare.

 

Atrasă de raze mă-nalț către soare

În înaltul cerului mă rostogolesc,

Mă cheamă un nor ce se plimbă agale

Spre zarea albastră să-l însoțesc!

 

 

Vântul mă cerne în lacrimi de ploaie

Pâraie m-adună și mă risipesc

Cascadele cântă și-aud o chemare

Din marea de doruri ce mă copleșesc.

 

Pe-o rază de lună voi spera să revii

În noapte să-mi fii călăuză mereu

Și scurgerea timpului te va opri

Univers de odihnă sufletului meu...

More ...