Ai căutat: "love poems"
Creaţii aleatorii :)
Străinătatea
Străinătate blestemată
M-ai amăgit că o să pot!
Am ajuns chiar prea departe
Știind că pot să mai înot.
Prin adâncimi m-am scufundat,
Sperai să mă înec...
Dar oceanul liniștit,
Pot încă să-l mai trec.
Am lăsat părinți acasă,
Ce-mi duc dorul neîncetat!
Mai amăgit străinătate
De lângă ei eu am plecat.
Acum suspină sufletul prin lacrimi
Ce se adâncesc în oase.
Să rămâi tu blestemată
Ca-i luat pe toți din case.
Rădăcini îndurerate
Din familii sunt plecate.
Muncesc pentru bani,
rămân doar cu păcate.
Am alergat atâția ani la rând
Doar după bani, am înțeles...
Pe când părinții mei iubiți,
Se roagă pentru al meu succes.
Am ales să merg doar înainte
Fără căi ce nu au sens.
Străinătate blestemată
N-ai avut pe altul de ales?
Mult timp chiar a trecut
probabil că sunt ani.
N-am adunat nimic mai mult,
Decât sudoare și doi bani.
Vraja ta s-a risipit
Iubesc pe altcineva!
Îți voi destăinui cândva,
Pt çă azi încă mă tem
De al tău blestem.
Nu mă scutesc de vină
Și nu ți caut pricină,
Că sunt pradă pasiunii
În bătaia furtunii.
Vraja ta s- a risipit,
Când amarul ai stârnit
În sufletul meu pueril,
Ce ți era fidel,docil.
Nefericirea m a cuprins
Odată cu amorul stins;
Regretele mă urmăresc
La gândul că ți greșesc.
Aș da timpul înapoi
Să renască din noi
Paradisul pierdut
Undeva,în trecut...
Emoție de toamnă de Nichita Stănescu în franceză
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,
că or să-mi crească aripi ascuțite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
și el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Și-atunci mă apropii de pietre și tac,
iau cuvintele și le-nec în mare.
Șuier luna și o răsar și o prefac
într-o dragoste mare.
Émotion d'automne
L'automne est arrivé, couvre mon cœur de quelque chose
avec l'ombre d'un arbre ou mieux avec votre ombre.
J'ai peur de ne plus te revoir, parfois
que je ferai pousser des ailes pointues jusqu'aux nuages,
que tu te cacheras aux yeux d'un étranger,
et il se fermera avec une feuille d'absinthe.
Et puis je m'approche des pierres et je me tais,
Je prends les mots et je les noie dans la mer.
Je siffle la lune, je la lève et je fais semblant
dans un grand amour.
disensiuni/3
un fluture origami
s-a pierdut
printre crizanteme.
÷
sub ascuțișul arivismului,
tăcerea
justifică lașitatea.
N-am scris nimic de dragostea ce doare
Am scris despre furtuni și porumbei.
Am scris despre cei buni și despre răi.
Am scris despre copacii dați în floare.
N-am scris nimic de dragostea ce doare.💔
Am scris despre noroc și soartă crudă.
Am scris să bucur și să fac în ciudă.
Am scris despre dorințe și visare.
N-am scris nimic de dragostea ce doare.💔
Am scris în rânduri lungi și repetate
Despre oricine și am scris de toate.
Între memorii și între uitare
N-am scris nimic de dragostea ce doare.💔
Toamna-anotimp al naturii
Anotimp al naturii
Ce mult te-am așteptat
Să vii toamnă,
Să mai temperezi,
din orgoliile verii.
Să ii dai naturii o nouă înfățișare,
chiar o nouă stare.
Să îmi aduci fructe calde de toamnă
Fructe scuturate de pe copacii semigoi
împreună și pe rand cu frunzele moi,
ude de roua înghețață a dimineții.
Aș dori să văd gutuile la fereastra mea,
să le simt,să le miros și să gust dulceața lor.
Aș dori să știu că toamna va ajunge la fereastra mea
Cand în grădina mea s-a așternut un covor de brumă.
Atunci cand toate viețuitoarele au dispărut,
și păsările nu mai zboară deasupra casei mele,
nici nu mai bat la fereastra mea,
să ceară apă și hrană.
La orizont se vede un strat dens și nesfarșit,
al ceții pană la marginile satului meu.
Doar o umbră de fum de pe acoperișul unei case,
văzut la îndepărtare cu orbeața ochilor mei.
Am cules struguri moi și gustoși ,
din grădina mea de vară.
Dar acum viile s-au scuturat de struguri,
mari și negri,
după o lovitură grea de vant puternic.
În final am cules un coș plin cu fructe de toamnă,
dintre cele mai alese,
atunci cand va veni iarna la poarta mea,
să o întampin și să îî daruiesc .