Poems in the same category
Liberosis
Am văzut azi un străin,
Dar nu m-a observat
Cu ochii săi de dor senin,
Chiar dac-am așteptat.
Azi am dat de un străin,
Cu buze foarte fericite,
Ce vorbe grele mai conțin
La fel ca înainte.
Azi un străin am întâlnit,
Cu glas la fel de moale,
Care cândva m-a-nebunit
Cu mii cuvinte goale.
Doar un străin, ce nu-l cunosc,
Dar știu că-i place cerul,
Și luna, stelele, și-a mosc
Încă-i miroase părul.
Doar un străin, ce speră mult
La un apus de soare,
Ce toată viață a știut
Că pentru lună moare.
Azi între noi e doar pustiu,
Căci văd străin în cale,
Pe care numai eu îl știu,
Însă doar ea îl are.
Durere si suspine
Ai plecat,nu mai e cale de înoarcere
Ai plecat,si inima mea tot zace
Ești prea departe ca să facem măcar pace
Și simt că nimic nu mă mai distrage..
Mi ai zis sa trec peste,dar e greu
Cand eu te vedeam ca pe soțul meu
Atatea vise neîmplinite
Si atatea ganduri care îmi bat în minte
Știu că am greșit,nu sunt perfectă
În ultima vreme mă simt defectă
Si parcă nici viața nu mai e corectă
Si parcă ea devine tot mai suspectă..
Acum ești cu alta de mană,știu
Nici nu știu de ce mai scriu
Cand te vad așa fericit cu ea
Si pielea ei de catifea..
"I love Paris" în norvegiană
Every time I look down
on this timeless town
Whether blue or gray be her skies
Whether loud be her cheers
or whether soft be her tears
More and more do I realize that
I love Paris in the spring time
I love Paris in the fall
I love Paris in the winter when it drizzles
I love Paris in the summer when it sizzles
I love Paris every moment
Every moment of the year
I love Paris, why oh, why do I love Paris?
Because my love is near
I love Paris in the spring time
I love Paris in the fall
I love Paris in the winter when it drizzles
I love Paris in the summer when it sizzles
I love Paris every moment
Every moment of the year
I love Paris, why oh, why do I love Paris?
Because my love is near.
Jeg elsker Paris
Hver gang jeg ser ned
på denne tidløse byen
Enten blå eller grå er himmelen hennes
Enten høylytt være hennes jubel
eller om tårene hennes er myke
Mer og mer innser jeg det
Jeg elsker Paris om våren
Jeg elsker Paris om høsten
Jeg elsker Paris om vinteren når det regner
Jeg elsker Paris om sommeren når det syder
Jeg elsker Paris hvert øyeblikk
Hvert øyeblikk av året
Jeg elsker Paris, hvorfor å, hvorfor elsker jeg Paris?
Fordi min kjærlighet er nær
Jeg elsker Paris om våren
Jeg elsker Paris om høsten
Jeg elsker Paris om vinteren når det regner
Jeg elsker Paris om sommeren når det syder
Jeg elsker Paris hvert øyeblikk
Hvert øyeblikk av året
Jeg elsker Paris, hvorfor å, hvorfor elsker jeg Paris?
Fordi min kjærlighet er nær.
Vreme vine, vreme trece..!
Aș vrea ca seara asta
Să fie una fără sfârșit,
Să-ți spun a mia oară
Că sunt cu tine fericit.
Plutim în pas de dans
Pe melodia preferată,
Și arătăm celor din jur
O dragoste adevărată.
Zâmbim și ne-amintim
Cum noi ne-am cunoscut,
Pe ritm de cânt ne minunăm
Cât timp în doi am petrecut.
Când muzica devine mută
Și ringul se simte părăsit,
Ieșim să ne plimbăm puțin
Că luna ne-ndeamnă la iubit.
Nu stau prea mult pe gânduri
Și sfatul lunii degrabă îl urmez,
Cu un sărut încerc să o surprind
Și-apoi pe bancă lângă ea m-așez.
Nu zăbovim prea mult în noapte
Că-i toamnă și afară se lasă rece,
Ne ridicăm și mergem înspre casă
Iar eu recit,,vreme vine, vreme trece..!
Sentimente
Oh,sentimentele mele...
Sentimente care îmi distrug interiorul;
sentimente care n-au nici o treabă cu dorul.
Care se pierd în galaxii pline de stele...
Ți s-au dilatat pupilele!?
Se vede c-ai consumat narcotice...
Deja știu;fiindcă te-am citit
încă de la începuturile noastre;
încă dinainte de-asfințit.
Te urăsc dar n-am să pot
să te evit...Eu nu pot!
Fiindcă te iubesc,te iubesc...
Oh,vai...dar te iubesc cu-n suflet înduioșat
Plin de mister,plin și îngroșat.
Chiar de-ai fi rău în fața mea
Și știu că ești
Nu sunt deloc cinstită!
Eu încă tot nu te-aș putea lăsa.
Sunt oarbă de îndrăgostită...
Consideră că îmi exprim sentimentele...
Consideră acest poem a fi jurnal.
Un jurnal despre un anumit băitan
și o nebună mândră;
o nebună care-i mândră și nebună simultan...
Oricum nici nu te strofoci
să-mi citești poemele;
să-mi citești jurnalul,care-i despre tine;
care te descrie în diversități de rânduri;
care te descrie prin nenumărate voci străine...
(Prin viziunea vocilor interioare...)
De vei pleca
Other poems by the author
Tremura sufletul
Tremura sufletul de durere
Iar capul sus eu îl țineam,
Ma rugam pentru un pic de putere,
Strângem din dinți ,dar nu renunțam ...
Asa am pus punct la nelegiuiri...
Și lacrimi eu n-am mai vărsat .
Și după atâtea biciuiri
Eu capul jos nu l-am lăsat ...
Am devenit un om din piatră
Cu inima îmbrăcată-n fier
Nici câinii azi nu ma mai latră
Si sufletul mi-e de oțel....
E O UMBRA 🩶
E o umbra?
Un miraj?!
Un ecou
Sau un viraj?
Temniță
Sau libertate?
Fericire
Sau păcate?
Umbra-n suflet,
Sau e casă ?
Rană... sau
Momeala-n plasă
E și miere
Și durere,
E și chin
Dar si plăcere
E și soare ,
E și bezna ,
E și rana mea
Pe gleznă ...
Eu un gând
La răsărit ,
Dar și omul
Cel iubit ....
Îmi cer iertare mie...
Îmi cer iertare mie
Ca n-am putut ierta
Ca nu a fost sa fie
Ce cred ca trebuia...
Îmi cer iertare pentru
Apusuri nevăzute
Pentru zilele plânse,
Momentele pierdute...
Îmi cer iertare pentru
Clipele uitate...
Răsărituri negre..
Și pentru nedreptate..
Îmi cer iertare mie...
Pentru povesti citite...
De atâtea ori visate...
Dat totuși ne trăte...
Îmi cer iertare iar...
Ca viata care-i dar...
Am risipit jumate
Pentru ce nu se poate
Îmi cer iertare din nou
Petru lacrimi vărsate
Pun mana pe stilou...
Le-oi imprima intr-o carte....
(A.Turcan)
Monolog 💜
Și am iubit .... Cu toată ființa mea .
Cum nimeni n-a iubit vre-o data .
Și am oferit în fiecare zi
Iubirea ,
Care era pură , și
Imaculată.....
Am iubit cum cerul iubește
Luna...
Am acceptat ,cum accepta marea,
Furtuna....
Am îngenuncheat ca
Credinciosul la icoană,
Chiar dacă mă simțeam
Orfană....
Am înfiat dorul,
Si l-am făcut amicul meu ....
Am strîns din dinți
Când mi-a fost greu....
Nu mă mai temeam de apă,
În ea deja m-am înecat....
Uitasem ce este căldura,
Defapt nici n-am aflat....
Acceptand ura
Sufletul mi s-a răcit...
Nu a fost vreodată ,
Măcar un pic iubit.
Lună deja n-o privesc.....
Pare straniu câteodată,
Dar eu nu pot,să iubesc,
Chear de am inima curata ...
Iar când căldura-n piept apare....
Sentimentul de căldură....
Îmi amintesc de el în data,
De sentimentul cel de ura....
Iar când cerul e senin,
Și apare luna plină
Doru apare-n sufletel,
Și în urlete suspină....
Și mie dor ... Și îl urăsc
Nu pot spune ''il iubesc "
Și mă apasă -n sufletel....
Nu-l atinge, 'i de oțel....
Eu pe lume nu trăiesc...
Nu iubesc, nici nu zâmbesc....
Pe lume sunt trecător,
Ca și apa din izvor....
Rece , dar sunt și curata
Dar mă voi usca ....
Odată....
Autor A.Turcanu ....(Monolog) @reper
Dragă jurnalule
Draga jurnalule.... azi iar e frig
Ploua și afara și în sufletel
Deși ochii nu pling
Sufletul nu mi-e de oțel...
Draga jurnalule îți scriu din nou...
De ce e asa greu sa trăiești ?!
Cind durerea suna în ecou
Iar totuși tinzi sa supraviețuiești.
Draga jurnalule iar stau în fata ta ...
Nu vreau sa ma mai plâng
Nu-mi mai blestem soarta...
Încerc sa lupt , nu voi renunța !
Amintiri
A fost o data ca-n povesti
O viata minunată
Cind oamenii se mai vedeau..
Prin drum, si pe la poarta
Cind oamenii se intilneau
La veselii si sezatori,
Iar fete si baieti jucau,
La hore pina'n zori...
Copii pina tirziu jucau
De'ascunsea pe afară...
Si nu conta ca-s la oras
Sau poate, de la tara....
Facem o galagie, Doamne....
Mereu babe ne certau,
Si in suflet realizau
Copii se distrau....
Da, ce șotii mai faceam..
Fugeam de acasa
In ripa ne scaldam....
Boboceii de atitea ori,
Noi i-am pierdut
Cind ne trimeteau parintii
Pe iarba la pascut!
Din nisip castele
Noi vara construiam
Cate trairi , emoti
Momente noi aveam...
Baietii construiau casute,
Singuri in copaci!
Sculptau locuri frumoase
Din rachite , fagi.
Acoperis din stuh sau paie
Sa ne putem ascunde ,
Cind vine cite o ploaie
Mi-e mila de copii
Ce cresc azi , acum...
Ca n-au trait emotii
La joaca de "in drum"
Nu stiu de "baba oarba"
Ce seara o jucam
Si pereche la papuci
Jucand le cautam.
Nimic nu poate fi ca inainte ,
Si vara ne era
Cu mult mai fierbinte!
Pe dealuri pe cimpii
Nici iarba nu crestea ,
Animalele iarba o pastea.
In livada ades, noi ne jucam
Cu prune dulci, mereu ne alintam
In padure dupa flori alese...
Vazut-am animale ,
Multe si diverse...
Si o caprioara
Acasa am avut !
Finca micuta
Ranita s-a pierdut...
Am vazut si lanuri
De ghiocei cindva,
Iar voi nu stiu daca
O sa-i vedeti ,cindva.
Padurea cea de brazi
Astazi s-a uscat,
Cararile padurii
Azi s-au astupat.
Oamenii n-au timp
Sa le mai paseasca,
Pe internet ore in sir
Reitingul sa-si creasca.
Cu fetele ne intilneam
Cosite la papusi noi impleteam...
Azi rar de tot ne salutam
Decit, pe internet, cind mai intram
Nimic nu rializam...
Nimic nu ne mai povestim...
Emotii, sentimente
Noi nu mai traim!
Nu auzim nici cintec
De pasari primavara...
Nu stim ce e picnicul
Familial vara...
Cum e sa zburzi
Vara pe cimpie,
Cum sa maninci un strugur ,
Vara de la vie.