LA PASUNE
Pe uliuta satului,
Pe sub umbra nucului,
Trec in sir joianele,
Precum margaritarele.
Vin in urma lor copii,
Bucurosi urmand flacaii.
Joianele nu mai au rabdare,
Sa ajunga la pajistea cea mare.
La pasune cand ajung,
Doua dintre ele se impung.
Si privesc foarte mirate,
Cateva joiane baltate.
Iarba de pe suat,
Numai buna de mancat.
Indemnul joianelor
La masa necuvantatoarelor.
Категория: Стихи про животных
Все стихи автора: Mihai Raduta
Дата публикации: 7 мая 2023
Просмотры: 796
Стихи из этой категории
Vrăbiuța
--Încotro zbori, vrăbiuță,
fără pui, fără surori,
tocmai când se lasă noaptea
și e cerul plin de nori?
--Puii dorm și merg la mama,
sus în paltin, să-i duc mei
că de-o vreme nu mai zboară
și-i sunt, ochii, tare grei…
Și mi-e dor de glasul mamei
cum ne ciripea duios,
învelindu-ne sub aripi
să putem visa frumos!...
Îmi aduc aminte ziua
când m-a învățat să zbor
și mi-a dăruit o fragă
pe floarea unui bujor.
Apoi, câte și mai câte
mângâieri, cum numai ea
știa să ni le împartă
în timp ce ne adormea…
Ne-a adus și o petală
de cais, în cuib, cândva,
să bem picături de rouă,
în zori, când se lumina.
Dac-ar fi să zbor cu mama
iarăși, ca de-atâtea ori,
ne-am opri încă o dată
printre fragi, printre bujori…
Nu e noapte pentru mine
și nici nori nu sunt destui
ca să nu ajung la mama
și apoi, din nou, la pui!
Porumbiță albă
Porumbiță albă,
Agale mi-ai ieșit în față
Numai tu,domniță,
Îmi ești ultima speranță
De unde vii,adu-mi norocul
Ce-ți poartă veselie
lar de ești darnică cu mine,
Îți voi da și eu ție
O ramură de măslin,
Din pomul cel mai strașnic
Să duci spre cerul cel senin,
Simbolul cel mai pașnic
La coasă!
Dis de dimineață am plecat la coasă
Că s-a anunțat la meteo că o să plouă,
Vreau să îmi aduc rapid fânul acasă
Știind că iarba se taie bine când e rouă.
Toată ziua am cosit cu mare spor,
Brazdă după brazdă am răsturnat,
O ciocărlie a triluit frumos în zbor,
Iar eu am ascultat și-am fredonat.
Și ritmul meu a fost precum cânta
Când mai rapid și mai apoi domol,
Duiosul sunet urechea-mi încânta
Și obosit pe seară eram cu lanul gol.
Dator n-am vrut deloc eu să rămân
Pe cântăreț mărinimos l-am răsplătit,
Cu firimituri împrăștiate pe pământ
Pe care cu iuțeală mare le-a ciugulit.
Ca doi prieteni buni ne-am despărțit
Ea sus spre nori cântând s-a avântat,
Iar eu am adunat în coșul cel sfințit
Ce a rămas pe jos, de mine presărat.
Uite așa am petrecut o zi la coasă
Acompaniat de càntul ciocârliei,
Pe seară m-am întors voios acasă,
Și cu umor, am povestit totul...soției!
Povestea lebedelor
O lebădă măiastră,,
S-a dus prin lacul din pădure,
Să culeagă mure
Și să le-a ducă la fereastră.
Pisica
Pisicuța mea, de dimineață stă la ușă,
La mâncare Vine ea, pisicuța jucăușă,
Mă uit la ea în fiecare zi,
Și spun așa, e ca o păpușă.
Frumușică...frumușică,
Drept se spune... în căsuțe,
Că este... ca o păpușică,
De parcă i...nătăfleață mititică.
Autor Nicoleta postovan
Informație: a doua strofă se citește mai lent unde se află punctele.
Animale și păsări la circ
Astăzi leul cel poznaș
Este puțin cam golaș
A sărit prin foc odată
Și-a pârlit blănița toată.
Maimuțica cu cercei
Sare acum cât alți trei
E haioasă și frumoasă
Eu o vreau la mine acasă.
Elefantul cel bătrân
Cântă parcă e nebun
Și mai louă niște apă
Și stropi lumea dintr-o dată.
O panteră supărată
Gura o deschise toată
Parc ar vrea că să inghită
Deodată lumea toată.
Iată vine și un cangur
Cu puiul în sacul lui
Se rostogoli și sare
Peste mingi și baloane
Zebra intră în arenă
Defilă că pe o scenă
Merge țanțoș la șareta
Bucuros de lumea toată
Cine vine cine vine?
O girafă mândră tare
Intră dintre coridoare
Bucuros de lumea toată
Asta-i circul cel frumos
Animale peste tot
Se dau în spectacol azi
Pentru voi copii mei dragi
Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian
Vrăbiuța
--Încotro zbori, vrăbiuță,
fără pui, fără surori,
tocmai când se lasă noaptea
și e cerul plin de nori?
--Puii dorm și merg la mama,
sus în paltin, să-i duc mei
că de-o vreme nu mai zboară
și-i sunt, ochii, tare grei…
Și mi-e dor de glasul mamei
cum ne ciripea duios,
învelindu-ne sub aripi
să putem visa frumos!...
Îmi aduc aminte ziua
când m-a învățat să zbor
și mi-a dăruit o fragă
pe floarea unui bujor.
Apoi, câte și mai câte
mângâieri, cum numai ea
știa să ni le împartă
în timp ce ne adormea…
Ne-a adus și o petală
de cais, în cuib, cândva,
să bem picături de rouă,
în zori, când se lumina.
Dac-ar fi să zbor cu mama
iarăși, ca de-atâtea ori,
ne-am opri încă o dată
printre fragi, printre bujori…
Nu e noapte pentru mine
și nici nori nu sunt destui
ca să nu ajung la mama
și apoi, din nou, la pui!
Porumbiță albă
Porumbiță albă,
Agale mi-ai ieșit în față
Numai tu,domniță,
Îmi ești ultima speranță
De unde vii,adu-mi norocul
Ce-ți poartă veselie
lar de ești darnică cu mine,
Îți voi da și eu ție
O ramură de măslin,
Din pomul cel mai strașnic
Să duci spre cerul cel senin,
Simbolul cel mai pașnic
La coasă!
Dis de dimineață am plecat la coasă
Că s-a anunțat la meteo că o să plouă,
Vreau să îmi aduc rapid fânul acasă
Știind că iarba se taie bine când e rouă.
Toată ziua am cosit cu mare spor,
Brazdă după brazdă am răsturnat,
O ciocărlie a triluit frumos în zbor,
Iar eu am ascultat și-am fredonat.
Și ritmul meu a fost precum cânta
Când mai rapid și mai apoi domol,
Duiosul sunet urechea-mi încânta
Și obosit pe seară eram cu lanul gol.
Dator n-am vrut deloc eu să rămân
Pe cântăreț mărinimos l-am răsplătit,
Cu firimituri împrăștiate pe pământ
Pe care cu iuțeală mare le-a ciugulit.
Ca doi prieteni buni ne-am despărțit
Ea sus spre nori cântând s-a avântat,
Iar eu am adunat în coșul cel sfințit
Ce a rămas pe jos, de mine presărat.
Uite așa am petrecut o zi la coasă
Acompaniat de càntul ciocârliei,
Pe seară m-am întors voios acasă,
Și cu umor, am povestit totul...soției!
Povestea lebedelor
O lebădă măiastră,,
S-a dus prin lacul din pădure,
Să culeagă mure
Și să le-a ducă la fereastră.
Pisica
Pisicuța mea, de dimineață stă la ușă,
La mâncare Vine ea, pisicuța jucăușă,
Mă uit la ea în fiecare zi,
Și spun așa, e ca o păpușă.
Frumușică...frumușică,
Drept se spune... în căsuțe,
Că este... ca o păpușică,
De parcă i...nătăfleață mititică.
Autor Nicoleta postovan
Informație: a doua strofă se citește mai lent unde se află punctele.
Animale și păsări la circ
Astăzi leul cel poznaș
Este puțin cam golaș
A sărit prin foc odată
Și-a pârlit blănița toată.
Maimuțica cu cercei
Sare acum cât alți trei
E haioasă și frumoasă
Eu o vreau la mine acasă.
Elefantul cel bătrân
Cântă parcă e nebun
Și mai louă niște apă
Și stropi lumea dintr-o dată.
O panteră supărată
Gura o deschise toată
Parc ar vrea că să inghită
Deodată lumea toată.
Iată vine și un cangur
Cu puiul în sacul lui
Se rostogoli și sare
Peste mingi și baloane
Zebra intră în arenă
Defilă că pe o scenă
Merge țanțoș la șareta
Bucuros de lumea toată
Cine vine cine vine?
O girafă mândră tare
Intră dintre coridoare
Bucuros de lumea toată
Asta-i circul cel frumos
Animale peste tot
Se dau în spectacol azi
Pentru voi copii mei dragi
Versiunea 1 , De Cocoru David Cristian
Другие стихотворения автора
POSADA
Curge raul repede,involburat,
Printre creste umflat.
Malurile sunt ziduri drepte,
Sprijinite intre creste.
Raul este intovarasit.
De un drum ingust,pripasit,
Printre ape si semete creste
Unde numai iarba creste.
Zgomot,vuiet, tropot,
Se aude ca un ropot.
Carol Robert cu a lui armata,
Trece falnic ,ordonta.
Sus pe inaltele creste,
Fara a prinde de veste,
Este urmarit pe furis
Din fiecare ascunzis.
Oaste mare,inarmata,
In armura invesmntata.
Cu scuturi stralucitoare,
Arcuri si sabii ucigatoare.
Oaste cu care Robert Carol,
A spus chiar parol,
Ca-l ia pe Basarb-Voda
De barba, ca pe un Voda.
Din ascunzisuri il va scoate,
Cand el v-a socoate.
Ca in a lui mandrie,
A uitat ca-i pote fi tragedie.
Dar ca la un semn,
Dintr-un ordin demn,
De sus de pe creste,
Totol fara veste,
Peste armata ce mare,
Cade ca o daramare,
Pietre ,stanci,busteni,
Sageti trse de osteni.
Din oastea semeata,
N-a mai ramas decat ceata.
Totul este la pamant,
Si sub juramant,
Fuge Robert Carol,
Si spune din nou parol,
Ca pe aceste plaiuri ,
Sa se auda numai naiuri.
IARNA
Printre pomii fara frunze,
Fara pasari,fara gaze,
A inceput de ieri sa cearna,
Fulgii zglobii,Baba iarna.
Imbracata in trei cojoace,
Si cu vantul care toarce
A acoperit,cat cuprinde,
Cu zapada cat se intinde.
Totu-i alb,zapada-i mare,
Pe derdelus zapada-i mare.
Copii cu sanii multe,
Urca,coboara pe-ntrecute.
Un copil c-o sanie mare,
Aluneca repede la vale,
Se rastoarna intr-un tufis,
De unde se ridica pe furis.
Baba iarna le zambeste,
Si pe copii ii multumeste.
Care zburda pe derdelus,
Unii alunecand pe ghetus.
Seara se intorc acasa,
Cu gandul la masa,
Pe care mmele ,cu zor,
Au pregatit-o copiilor.
GANDURILE
Gandurile celor cu minte,
Ar trebui sa-i alinte.
Sa se gandeasca numai la flori,
Micsunele, lalele si bujori.
Gandurile sa le trimita,
Sa le cearna printr-o sita
Mintea cu a ei gandire
Sa fie numai inflorire.
Gandurile care se adun,
Sa fie precum ramurile unui alun,
Sa se ridice spre cer
Numai cu un gand sincer.
Gandurile sa le pazim,
Din cele rele sa nu urzim.
Domnului sa ne rugam,
Lauda sa-i strigam.
MOS GRACIUN
Mos Craciun,din tara lui,
Tara si a renului,
Impreuna se gandesc,
La darurile ce ingramadesc.
Pe o sanie cu talpi late,
Cu loitrele indreptate,
Catre luna ,catre stele,
Catre casele si visele,
Copiilor din departari,
Care asteapta ganditori,
Cu ochi pe ferestre,
Sa apara dupa creste,
Mosul cu sania lui,
In urma renului,
Plina cu daruri multe,
Pentru copii de la munte.
Pentru copiii de la campie,
Care asteapta o sanie,
Sa intre in satul lor,
Pe drumul,talangilor.
TOAMNA
Dealuri,campii,tarlale,
Livezi,vii,gradini,
Sunt pline toate,
De recolte bogate.
Soarele cald,cerul senin,
Apele curg la vale lin.
Printre recoltele bogate,
Si satele imbelsugate.
Cu oameni gospodari,
Si dorinta copiilor scolari,
Pe carti sa citeasca,
Si mari sa crescs.
Pe ogoare sa munceasca,
In livezi sa trudeasca,
Din vii sa culeaga,
Teascurile sa mearga.
Toamnaa sa vina mereu,
Precum un mare arhiereu.
In haine bogate,
In cosuri cu de toate.
POSADA
Curge raul repede,involburat,
Printre creste umflat.
Malurile sunt ziduri drepte,
Sprijinite intre creste.
Raul este intovarasit.
De un drum ingust,pripasit,
Printre ape si semete creste
Unde numai iarba creste.
Zgomot,vuiet, tropot,
Se aude ca un ropot.
Carol Robert cu a lui armata,
Trece falnic ,ordonta.
Sus pe inaltele creste,
Fara a prinde de veste,
Este urmarit pe furis
Din fiecare ascunzis.
Oaste mare,inarmata,
In armura invesmntata.
Cu scuturi stralucitoare,
Arcuri si sabii ucigatoare.
Oaste cu care Robert Carol,
A spus chiar parol,
Ca-l ia pe Basarb-Voda
De barba, ca pe un Voda.
Din ascunzisuri il va scoate,
Cand el v-a socoate.
Ca in a lui mandrie,
A uitat ca-i pote fi tragedie.
Dar ca la un semn,
Dintr-un ordin demn,
De sus de pe creste,
Totol fara veste,
Peste armata ce mare,
Cade ca o daramare,
Pietre ,stanci,busteni,
Sageti trse de osteni.
Din oastea semeata,
N-a mai ramas decat ceata.
Totul este la pamant,
Si sub juramant,
Fuge Robert Carol,
Si spune din nou parol,
Ca pe aceste plaiuri ,
Sa se auda numai naiuri.
IARNA
Printre pomii fara frunze,
Fara pasari,fara gaze,
A inceput de ieri sa cearna,
Fulgii zglobii,Baba iarna.
Imbracata in trei cojoace,
Si cu vantul care toarce
A acoperit,cat cuprinde,
Cu zapada cat se intinde.
Totu-i alb,zapada-i mare,
Pe derdelus zapada-i mare.
Copii cu sanii multe,
Urca,coboara pe-ntrecute.
Un copil c-o sanie mare,
Aluneca repede la vale,
Se rastoarna intr-un tufis,
De unde se ridica pe furis.
Baba iarna le zambeste,
Si pe copii ii multumeste.
Care zburda pe derdelus,
Unii alunecand pe ghetus.
Seara se intorc acasa,
Cu gandul la masa,
Pe care mmele ,cu zor,
Au pregatit-o copiilor.
GANDURILE
Gandurile celor cu minte,
Ar trebui sa-i alinte.
Sa se gandeasca numai la flori,
Micsunele, lalele si bujori.
Gandurile sa le trimita,
Sa le cearna printr-o sita
Mintea cu a ei gandire
Sa fie numai inflorire.
Gandurile care se adun,
Sa fie precum ramurile unui alun,
Sa se ridice spre cer
Numai cu un gand sincer.
Gandurile sa le pazim,
Din cele rele sa nu urzim.
Domnului sa ne rugam,
Lauda sa-i strigam.
MOS GRACIUN
Mos Craciun,din tara lui,
Tara si a renului,
Impreuna se gandesc,
La darurile ce ingramadesc.
Pe o sanie cu talpi late,
Cu loitrele indreptate,
Catre luna ,catre stele,
Catre casele si visele,
Copiilor din departari,
Care asteapta ganditori,
Cu ochi pe ferestre,
Sa apara dupa creste,
Mosul cu sania lui,
In urma renului,
Plina cu daruri multe,
Pentru copii de la munte.
Pentru copiii de la campie,
Care asteapta o sanie,
Sa intre in satul lor,
Pe drumul,talangilor.
TOAMNA
Dealuri,campii,tarlale,
Livezi,vii,gradini,
Sunt pline toate,
De recolte bogate.
Soarele cald,cerul senin,
Apele curg la vale lin.
Printre recoltele bogate,
Si satele imbelsugate.
Cu oameni gospodari,
Si dorinta copiilor scolari,
Pe carti sa citeasca,
Si mari sa crescs.
Pe ogoare sa munceasca,
In livezi sa trudeasca,
Din vii sa culeaga,
Teascurile sa mearga.
Toamnaa sa vina mereu,
Precum un mare arhiereu.
In haine bogate,
In cosuri cu de toate.