Umbre
Rănile mele sunt flori ce nu mor,
Petale de foc ce ard în decor.
Le port cu tăcere, le-ascund cu sfială,
Dar cântă în mine, cu voce brutală.
În suflet se scurg ca un râu fără mal,
Îmi șoptesc adevăruri în ton abisal.
Din durerea ce arde, un sens se arată,
Un drum ce renaște din inima spartă.
Le privesc ca pe stele ce cad și se-aprind,
Și-n ele găsesc tot ce vreau să cuprind.
Sunt urme adânci, dar sunt ale mele,
Povestea ce-ncape în mii de lulele.
Căci rănile spun, chiar de-ți vine să plângi,
Că-n viață renasc doar cei care se frâng.
Iar din lutul durut, în tăcere te-nalți,
Mai puternic, mai viu, din umbre renaști.
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Patria sufletului
Поэма: Răni și amintiri
Un robot a felicitat femeile cu 8 Martie. A recitat o poezie de Dumitru Matcovschi
Поэма: Capete goale!
Поэма: Cu tristețe și cu dor !
Efectul Greta Thunberg a dus la dublarea numărului de cărţi vândute despre mediu pentru copii
Поэма: INIMĂ RĂTĂCITĂ
Поэма: Vasilica dragostea mea
(video) Lista scriitorilor contemporani cu cele mai multe romane ecranizate