Tot neamul meu...
Tot neamul meu e acuma sub lut,
Iar când păşesc e un pas peste tata,
De aceea mă aplec spre pământ să ascult,
Ce-mi zic străbunii şi care mi-e soarta.
Tot neamul meu e acuma sub iarbă,
Iar când păşesc o mângâi pe mama,
Sângele-n trup începe să-mi fiarbă,
Treptat înverzesc şi nu îmi dau seama.
Tot neamul meu e acuma în cer,
Iar când privesc sus, cineva mă priveşte,
Un semn dintr-o stea îmi apare stingher,
Şi simt cum în trup o celulă-mi sclipeşte.
Tot neamul meu e acuma în mine,
Şi-mi strigă din pământ, din ceruri înalte,
Când moartea va veni nefiresc şi la tine,
Prin pruncii tăi, să ne duci mai departe.
Категория: Стихи про любовь
Все стихи автора: Gabriel Trofin
Дата публикации: 23 сентября
Добавлено в избранное: 1
Просмотры: 88
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Bolnava de amintiri
Поэма: M-ai pierdut
Cele mai cautate au fost romanele, dar si cartile de dezvoltare personala
Поэма: ,,Nu te enerva" în engleză
Поэма: Cel mai bun serviciu de catering în suedeză
Test de personalitate: Alege una din cele cinci cărţi şi află-ţi destinul
Поэма: "I love Paris" în daneză
Поэма: flux de poeme naani /43
O tânără de 13 ani din Pakistan și-a propus să citească cărți din fiecare țară