Moartea
În lumina palidă a nopții adânci,
Moartea pășește cu pași tăcuți și blânzi.
În tăcerea cea grea, clipa se oprește,
Iar sufletul pleacă, către stele se trezește.
În noaptea cea lungă, sub cerul senin,
Moartea veghează, e un drum destin.
Dar dincolo de ea, în lumea de sus,
E o nouă lumină, un început frumos.
În umbra tăcută a zorilor ce vin,
Se naște speranța, un nou început senin.
Moartea nu e sfârșitul, ci un nou început,
Unde sufletul zboară liber, în cerul infinit.
Категория: Стихи о смерти
Все стихи автора: Beatrice Tobesec
Дата публикации: 20 июня
Просмотры: 256
Стихи из этой категории
Другие стихотворения автора
#Интересно
Поэма: Minunea Invierii!
Поэма: Schimbător
Editura Cartier lansează un nou volum: „Limba de hârtie” de Tamara Cărăuș
Поэма: Diana
Поэма: Viața omului constă într-o judecătorie
Pasiunea pentru lectura s-a transformat intr-o afacere.
Поэма: Ploaia
Поэма: Ex libris
Atmosferă de basm în tren. O garnitură a CMF, gazda unei întâlniri de suflet cu scriitorul Spiridon Vangheli (FOTO)