Moartea
În lumina palidă a nopții adânci,
Moartea pășește cu pași tăcuți și blânzi.
În tăcerea cea grea, clipa se oprește,
Iar sufletul pleacă, către stele se trezește.
În noaptea cea lungă, sub cerul senin,
Moartea veghează, e un drum destin.
Dar dincolo de ea, în lumea de sus,
E o nouă lumină, un început frumos.
În umbra tăcută a zorilor ce vin,
Se naște speranța, un nou început senin.
Moartea nu e sfârșitul, ci un nou început,
Unde sufletul zboară liber, în cerul infinit.
Categoria: Poezii despre moarte
Toate poeziile autorului: Beatrice Tobesec
Data postării: 20 iunie
Vizualizări: 247
Poezii din aceiaşi categorie
Alte poezii ale autorului
#Interesant
Poem: Un vis frumos!
Poem: Vreau să pot să îți spun tot
Miliarde de cărţi pe rafturi. Acestea sunt cele mai mari 7 biblioteci din lume
Poem: Aş vrea...
Poem: Mai dă-mi o clipă (A doua poezie din seria ,,În căutarea dragostei "
(foto) Inspirată de poezia lui Stănescu. Moldoveanca Irina Madan și-a lansat colecția de paltoane pictate manual la Fashion Week San Diego
Poem: Lacrimi
Poem: Când alții dorm
Vino la „Distanțe Poetice” - evenimentul care combină perfect poezia și notele muzicale